furmati di schedari. Questa rùbbrica di u situ copre parechji formati di schedarii cumuni di prepresse altri chì PostScript è PDF. A maiò parte di elli sò furmati di schedari cumuni. Nta l'ultimi anni, parechji utilizatori anu cuminciatu à utilizà formati di fugliale nativi cum'è Photoshop PSD è Illustrator AI in i so prughjetti.  

BMP. Formati di fugliale

BMP hè un formatu di schedariu d'imaghjini obsoleti per i computers chì eseguenu u sistema operatore Windows. U furmatu hè statu sviluppatu da Microsoft per almacenà i schedarii di bitmap in un formatu di bitmap indipindente da u dispositivu (DIB) chì permette à Windows di vede u bitmap in ogni tipu di dispositivu di visualizazione. U terminu "dispositivu indipendente" significa chì u bitmap definisce u culore di un pixel in una forma indipendente da u metudu chì a visualizazione usa per rapprisintà u culore.

Infurmazione generale. Formati di fugliale

Siccomu BMP hè un furmatu di schedariu abbastanza simplice, a so struttura hè abbastanza simplice. Ogni schedariu raster cuntene:

  • L'intestazione di u file bitmap: cuntene infurmazione nantu à u tipu, a dimensione è u layout di u schedariu bitmap indipindente da u dispositivu.
  • l'intestazione di l'infurmazioni di bit chì specifica Dimensione, tipu di cumpressione è formatu di culore per u bitmap.
  • una tavola di culore, definita cum'è un array di strutture RGBQUAD, cuntene tanti elementi quant'è culori in u bitmap. Ùn ci hè micca una tabella di culore per i bitmap di culore di 24 bit perchè ogni pixel hè rapprisintatu da i valori 24-bit rossu-verde-blu (RGB) in l'area di dati bitmap attuale.
  • un array di byte chì definisce i bitmaps. Questa hè a dati di l'imaghjini attuale, rapprisintatu da linee successive o "linee di scansione" di una maghjina bitmap. Ogni linea di scansione hè custituita da byte successivi chì rapprisentanu i pixelli in a linea di scansione, in ordine da manca à diritta.

I schedari BMP cuntenenu sempre dati RGB. U schedariu pò esse:

  • 1 bit: 2 culori (monocromu)
  • 4 bits: 16 culori
  • 8 bit: 256 culori.
  • 24-bit: 16777216 culori, mischia 256 sfumature di rossu cù 256 sfumature di verde è blu

E versioni di Windows 3.0 è più tardi supportanu i formati di codificazione run-length (RLE) per a compressione di l'imaghjini bitmap chì utilizanu 4 bit per pixel è 8 bit per pixel.

L'estensione di u nome di u schedariu predeterminatu per un schedariu DIB di Windows hè .BMP.

Aduprà in ambienti di prestampa. Formati di fugliale

Tuttu ciò chì pò esse fattu cù BMP pò ancu esse fattu cù i schedari TIFF (o EPS o PNG). Perchè TIFF hè un furmatu di fugliale stabilitu è ​​più universale per l'applicazioni prestampa, hè megliu per evità i schedari BMP per a produzzione di prestampa. BMP hè ancu limitatu à l'imaghjini RGB solu, mentre chì i dati CMYK sò spessu preferiti quandu prestampa.

Vettori

 

EPS DCS. Formati di fugliale

DCS significa Desktop Color Separation. Questu hè un furmatu di fugliale basatu annantu à u furmatu di u schedariu EPS. In fatti, pudete pensà à i schedari DCS cum'è una cullizzioni di schedari EPS.

I schedarii DCS sò principalmente usati per scambià l'imaghjini raster trà l'applicazioni di prestampa. A volte i schedarii DCS sò ancu usati per dati vettoriali o testu. U vantaghju principali di DCS nantu à u so formatu di file EPS parent hè chì aghjunghje una sorta di funziunalità OPI à u furmatu di u schedariu. Perchè i schedarii DCS cuntenenu schedarii EPS separati per ogni piastra, l'applicazione pò generà è stampà separazioni di culore più veloce quandu si usa u formatu DCS. Questu era l'approcciu ghjusta quandu i Mac, i PC è u software ùn eranu micca cusì putenti cum'è oghje, è quandu tutta a pruduzzioni hè stata fatta da l'applicazione di layout. In u mondu d'oghje cù a pupularità crescente di a separazione in-banda, è ancu un supportu perfezionatu per i fugliali EPS in l'applicazioni cum'è QuarkXPress, DCS pò esse un furmatu di fugliale assai inefficiente.

Comu nutatu, i schedarii DCS sò in realtà i schedari EPS chì devenu esse conformi à e specificazioni Adobe (Appendici G è H di a Guida di Riferimentu di Lingua). PostScript, 2ª ed.). L'unicu differenzi sò qualchi cambiamenti à l'area di cumenti di l'intestazione, è ancu e linee di cumenti supplementari in a sezione principale di u schedariu chì descrizanu i dati split. I schedari DCS cuntenenu una maghjina di vista previa, cum'è i schedari EPS.

Ci hè duie versioni diffirenti di u furmatu di u schedariu DCS: versione 1 è versione 2.0.

DCS 1.0. Formati di fugliale

DCS 1 hè statu sviluppatu da Quark per aghjunghje un furmatu di u schedariu chì puderia esse facilmente è sparte in modu efficace cun elli applicazione principale, QuarkXPress. Stu furmatu di u schedariu hè cumunimenti chjamatu DCS.

U schedariu DCS 1 hè custituitu da 5 schedarii separati. Quì sottu vede un schedariu cum'è questu: U schedariu principale hà una estensione .eps, mentri 4 altri schedari anu una estensione chì marca i dati di culore chì cuntenenu. A dimensione di u schedariu mostra chì u schedariu principale ùn cuntene micca dati di l'imaghjini attuali, ma solu una maghjina di vista previa è punters à l'altri 4 file d'alta risoluzione currispondenti.

Formati di fugliale

Perchè u schedariu principale hà linee chì si riferite à altri schedari, ùn pudete micca solu rinominate i schedarii DCS in u Macintosh Finder o Windows Explorer. Se vulete cambià u nome di un schedariu DCS, u vostru megliu hè di apre in Photoshop è aduprà SAVE AS per salvà u schedariu sottu un altru nome.

I dati di l'imaghjini in quattru schedari CMYK ponu esse cumpressi cù a compressione JPEG. Questu spessu causa prublemi cù i sistemi OPI, è i RIP più vechji suprimenu ancu a decompressione.

DCS 2.0. furmati di schedari

U sviluppu di u furmatu DCS-2 principia in u 1993 è hè diventatu dispunibule in u 1995 o più. Eccu i dui novi funziunalità in DCS 2.0:

  • Possibilità di sceglie una versione cù parechji o un schedariu. DCS hà inizialmente dumandatu chì i schedarii divisi sò separati. In DCS 2.0, sti schedari ponu avà esse cumminati in unu. Nota chì questu ùn trasforma micca i schedarii DCS-2 in veri fugliali cumposti, basta à guardà i schedarii DCS-2 unicu file cum'è una cullizzioni di schedarii individuali chì sò incollati inseme per furmà un grande file.
  • Possibilità di specificà culori di piastra supplementari. DCS 2.0 pò specificà piastre di culore spot in più di cian, magenta, gialli è neri standard. Questa capacità rende DCS-2 un furmatu di fugliale ideale per l'imaghjini esacromi. Contenenu 6 culori: cian, magenta, giallu è neru, è ancu aranciu è verde.

L'applicazioni di sviluppu iniziale ùn supportanu micca i schedari DCS-2. Questu include versioni di QuarkXPress finu à 3.32 è PageMaker 6.5. Perchè i schedarii DCS sò un tipu di schedariu EPS, ponu esse impurtati in queste applicazioni, ma l'output à film o piastra hè incorrectu.

DCS deve more. furmati di schedari

DCS hà avutu un sensu 10 anni fà, ma in u mondu d'oghje hè diventatu un veru fastidiu. U prublema principali hè chì l'applicazioni populari cum'è QuarkXPress è InDesign (liberazione pre-CS se sò currettu) ùn supportanu micca bè i fugliali DCS quandu stampate i fugliali PostScript composti (i fugliali chì ùn sò ancu divisi, cù l'opzione split disattivata). nel menu PRINT). Invece di leghje dati d'alta risoluzione in un schedariu DCS, includenu solu una vista previa di schermu di bassa risoluzione in i so schedarii di stampa composti. Se ùn avete micca nutatu questu, l'output serà terribili 72 dpi images. Alcune applicazioni di layout più tardi ponu combine dati DCS quandu generanu u schedariu di output.

Mentre chì ci sò estensioni nantu à u mercatu per risolve stu prublema (SmartXT per XPress) è a maiò parte di i servitori OPI ponu fusione dati d'alta risuluzione quandu utilizanu OPI, DCS hè solu un fastidiu è si meriteghja di andà, almenu per l'imaghjini CMYK puri.

Sè avete bisognu di più di 4 culori in una maghjina (cum'è hexachrome) o vulete trattà i schedari copydot, allora DCS hè sempre un furmatu di schedariu validu. Utilizà i vostri propri schedarii di Photoshop hè una alternativa megliu se utilizate Adobe InDesign per a vostra pagina. Per l'imaghjini CMYK simplici, DCS ùn deve mai più esse usatu.

GIF Formati di fugliale

GIF hè un furmatu di schedariu pensatu per l'usu in Internet. Ùn deve esse veramente usatu per a prestampa. Sfurtunatamente, l'imaghjini GIF cuntinueghjanu à apparisce in e pagine create da dilettanti, per quessa, vale a pena amparà un pocu nantu à u furmatu. Pudete ancu aduprà sta descrizzione per spiegà à e persone perchè GIF ùn hè micca adattatu per a prestampa.

Infurmazioni ghjugna

GIF hè un acronimu formatu di scambiu graficu . Hè statu uriginale sviluppatu da CompuServe (un serviziu in linea chì era abbastanza successu à i primi anni novanta). U furmatu includenu qualchi funziunalità chjave chì facenu un furmatu unicu è preziosu per Internet. Queste caratteristiche includenu cumpressione di fugliale, trasparenza, interlacing, è almacenà parechje imagine in un unicu schedariu, chì furnisce una forma primitiva di animazione.

Ci sò dui versioni di u furmatu GIF; versioni 87a è 89a. Queste versioni sò stati liberati in 1987 è 1989 rispettivamente.

  • GIF 87a: A versione originale di u furmatu di u schedariu GIF supporta a cumpressione di l'archivi LZW, scanning interlaced, paleta di 256 culori, è almacenamentu d'imaghjini multiplici.
  • A versione 89a hà aghjustatu a trasparenza di u fondu è uni pochi di altre aghjunte, cum'è u tempu di ritardu è l'opzioni di rimpiazzamentu di l'imaghjini, per fà a funzione di almacenamiento multi-imaghjini più utile per l'animazione.

Perchè l'algoritmu di compressione LZW utilizatu in GIF hè prutettu da copyright, un novu standard hè statu sviluppatu basatu annantu à l'algoritmu di compressione libera. Stu successore, chjamatu PNG, hà largamente rimpiazzatu GIF, salvu in i casi induve e funzioni di animazione di GIF sò utili.

Features di u furmatu GIF. Formati di fugliale

Questa hè una panoramica di e diverse capacità di u furmatu di u schedariu GIF da a perspettiva di l'operatore di prestampa.

Paleta di culori limitata

Una maghjina GIF pò cuntene 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, o 256 culori, chì sò almacenati in una paleta di culori o una tabella di ricerca di culore in u schedariu di l'imaghjini. Ogni culore in a tabella di culore GIF hè descrittu in i valori RGB, cù ogni valore chì varieghja da 0 à 255. I culori CMYK ùn sò micca pussibule in GIF. Ancu se u formatu GIF hà accessu à più di 16,8 milioni di culori, una sola imagine GIF pò esse riferita solu cù un massimu di 256 caratteri. Mentre chì sta paleta limitata riduce a dimensione di u schedariu è hè perfettamente accettabile per a visualizazione in u screnu, resulta in l'imaghjini posterizzati quandu sò stampati. A maiò parte di l'arnesi di pre-screening, cum'è PitStop, ponu generà un avvisu quandu si scontranu l'imaghjini cù una paleta di culori fissa.

Mischjendu. furmati di schedari

U numeru limitatu di culori in GIF hè utilizatu per limità a dimensione di i schedarii di l'imaghjini. Mentre chì una piccula maghjina cù i culori 256 pò piglià 9,5K, a listessa maghjina cù i culori 32 piglia solu 4,4K, è a riduzzione à i culori 16 u porta à 1,9K. Un altru truccu, utilizatu per limità a dimensione di u schedariu hè sfocata. Sta tecnica hè aduprata per creà l'illusione di una più grande prufundità di culore mischjendu menu punti di culore. Quandu si ponu vede menu di culori di quelli chì sò prisenti in l'imaghjini uriginale, i mudelli di pixel vicini sò usati per simulà l'apparenza di i culori sottorappresentati. Dithering ùn hè micca una funzione di GIF, hè solu una tecnica chì hè spessu usata in imagine GIF. A dithering aghjusta u rumore à una maghjina è riduce a nitidezza.

cumpressione LZW. furmati di schedari

GIF supporta a cumpressione LZW, chì hè un algoritmu di cumpressione senza perdita chì hè ancu spessu usatu in prestampa. L'imaghjini TIFF, per esempiu, sò ancu spessu LZW compressi.

trasparenza -  Questa hè una funzione di u formatu GIF89a chì permette di ignurà a specificazione di unu di i culori in a paleta quandu trasfurmà l'imaghjini per u vostru dispositivu di visualizazione. Mentre sta funzione funziona bè in u web, ùn hè micca supportata da l'applicazioni di layout chì si basanu in i fugliali PSD o l'imàgine EPS cù maschera attivata per ottene a stessa funziunalità (ma cù un bordu assai più lisu intornu à l'imaghjini).

Interlacing. furmati di schedari

Interlace hè una altra funzione di GIF per i siti web. Questu hè un mecanismu chì face chì l'imaghjini appariscenu più rapidamente nantu à u screnu affinchendu prima una versione di bassa risoluzione di l'imaghjini è mostra gradualmente a versione completa. Fisicamente, un GIF interlacciatu guarda solu e linee di scansione in un ordine inusual:

  • U primu passu hà fila di pixel 1, 9, 17, etc. (ogni ottava fila)
  • U sicondu passu hà fila 5, 13, 21, etc. (ogni quarta fila restante)
  • U terzu passatu hà fila 3, 7, 11, 15, etc. (Ogni fila restante hè strana)
  • L'ultimu passaghju hà e linee 2, 4, 6, etc. (tutte e linee pari).

Cumu u navigatore web sceglie per vede dipende di u navigatore. Sta funzione ùn pò esse usata da u prugramma di prestampa.

Animazione. Formati di fugliale

L'specificazioni GIF89a aghjunghjenu parechji miglioramenti à l'intestazione di u schedariu, chì permettenu à i navigatori, cum'è Netscape, per vede parechje immagini GIF in sequenza temporale è / o looping. Stu mekanismu permette animazioni chjuche, piuttostu crude, è hè una funzione assai populari chì hè spessu usata in banners. Questa funzione ùn hè micca aduprata per u software di prestampa.

risoluzione

Ancu s'ellu GIF ùn hà micca bisognu di una risuluzione specifica, a maiò parte di l'imaghjini GIF anu una risoluzione trà 72 è 90 dpi, chì hè ideale per a visualizazione in u screnu, ma micca abbastanza per a prestampa.

JPG. furmati di schedari

JPEG significa u Joint Photographic Experts Group, chì hè un cumitatu di standard. Hè ancu significatu l'algoritmu di cumpressione chì hè statu inventatu da stu cumitatu. Per complicà ancu e cose, l'imaghjini JPEG cumpressi sò spessu guardati in un furmatu di schedariu chjamatu JFIF (JPEG File Interchange Format), chì parechji chjamanu ancu JPEG!

Questa pagina tratta solu di u furmatu di u schedariu JFIF. 

Formati di File JFIF

Ciò chì parechji chjamanu u formatu JPEG hè veramente chjamatu JFIF o JPEG File Interchange Format. Hè un furmatu di schedariu minimu chì permette di scambià bitstreams JPEG trà e diverse piattaforme è applicazioni. JFIF hè conforme à u standard internaziunale JPEG (ISO DIS 10918-1).

A specificazione JPEG hè assai cumplessa. Per fà e cose più faciule, u furmatu di u schedariu JFIF usa solu una parte o un subset di tutte l'opzioni descritte in e specificazioni JPEG.

À u listessu tempu, u formatu JFIF hè statu rimpiazzatu da un novu furmatu di schedariu chjamatu SPIFF (Format d'Interchange File Image Still), chì hè statu finitu in u 1996. SPIFF hè retrocompatibile cù JFIF. Ci hè ancu un furmatu di cumpressione video cumunimenti chjamatu M-JPEG, chì hè statu sviluppatu è utilizatu da parechje cumpagnie. Sfortunatamente, M-JPEG hè una variante non standard di l'algoritmu JPEG, cusì ci sò parechje implementazioni diverse.

U furmatu di u schedariu JFIF hè indipendente da a piattaforma, cusì pò esse usatu in PC, Mac è stazioni di travagliu Unix. In Macintosh ùn usa micca risorse. L'estensione standard utilizata nantu à e plataforme Unix è Windows hè .JPG. furmati di schedari

I spazii di culori multipli ponu esse utilizati: scala di grisgiu, RGB è CMYK sò tutti cumuni in prestampa. Per l'usu web, u spaziu di culore pò ancu esse YCbCr cum'è definitu da CAIRN 601 (256 livelli). I cumpunenti RGB calculati da a trasfurmazioni lineari da YCbCr ùn deve esse sottumessi à a correzione gamma (gamma = 1,0).

I schedari JFIF ponu ancu aduprà ciò chì hè chjamatu JPEG progressiu. Una funzione simili hè ancu presente in u formatu GIF interlaced populari, chì hè spessu usatu in Internet. Cum'è cù l'implementazione GIF, u JPEG progressiu hè trasmessu è mostratu cum'è una sequenza di sovrapposizioni, cù ogni overlay diventendu progressivamente più altu in qualità. Questa funzione aiuta à accelerà l'apparizione di a vostra imagina mentre sacrificà a qualità di l'imaghjina originale.

In più di a cumpressione JPEG regulare, i schedari JFIF ponu ancu aduprà a compressione JPEG 2000. In più di qualchi algoritmi di cumpressione novi, stu furmatu di u schedariu offre e seguenti funziunalità novi:

  • Per l'usu di Internet, JPEG 2000 offre una carica progressiva di l'imaghjini (vede sopra) è una funzione di risoluzione progressiva. L'utilizatore pò scaricà una versione di risoluzione più bassa di l'imaghjini è cuntinuà à scaricà una versione più dettagliata se ne necessariu.
  • JPEG2000 processerà RGB, LAB è CMYK à una prufundità di bit più altu.
  • I fugliali JPEG2000 ponu cuntene infurmazione completa di u prufilu ICC.
  • I schedari ponu cuntene tags, chì cuntene infurmazione nantu à u pruprietariu di l'imaghjini.
  • I canali alfa, chì ponu esse usatu cum'è un percorsu di clipping, sò ancu supportati.

John Nack hà publicatu un interessante articulu nantu à u furmatu JPEG 2000 nant'à u vostru bloggu. Discute l'usu limitatu di i schedari JPEG 2000 (i schedari, micca l'algoritmu di cumpressione stessu). Apparentemente, a Biblioteca di u Cungressu di i Stati Uniti usa u furmatu di u schedariu per tutti i documenti scansati guardati elettronicamente, ma ùn ci sò micca assai utilizatori in fotografia, è nimu di i principali fabricatori di càmera anu aghjustatu supportu per i so dispositi. U stessu hè applicà à u web design. Tant Internet Explorer è Firefox ùn sustene micca u formatu di schedariu JPEG 2000. Cumu publicatu, InDesign ùn sustene micca u formatu. Certi mercati induve JPEG 2000 hè spessu usatu sò l'archiviazione è u trattamentu di dati biometrici o geospaziali. Certi pirsuni aspettanu chì u furmatu di u schedariu Microsoft HD Photo per piglià u locu di JPEG 2000.

PICT. furmati di schedari

PICT hè un furmatu di schedariu chì hè statu sviluppatu da Apple Computer in u 1984 cum'è un furmatu graficu nativu Macintosh. I schedari PICT sò codificati in cumandamenti QuickDraw. U furmatu di u schedariu PICT hè un metaformatu chì pò esse usatu per l'imaghjini raster è l'imaghjini vettoriali.

I schedari PICT sò principalmente usati per scambià gràfiche trà e diverse applicazioni Macintosh. Ancu s'ellu ponu include l'applicazioni di prestampa, hè di solitu megliu aduprà u furmatu di schedariu TIFF o EPS in prestampa.

In u so sistema operatore attuale, Mac OS X, Apple hà rimpiazzatu PICT cù PDF. Questu significa chì l'usu di u furmatu di u schedariu PICT per u scambiu di dati hè diminuitu significativamente. In principiu di 2009, Adobe hà decisu di sguassà parzialmente u supportu per PICT in future versioni di Photoshop. Questu significa chì u PICT hè diventatu in modu efficace un "formatu di file di dinosauru" è deve esse evitata ogni volta chì hè pussibule.

Specificazioni di u Formatu di File

  • L'imaghjini PICT ponu esse guardati cum'è una risorsa Macintosh di tipu "PICT" o cum'è un schedariu di dati di tipu "PICT".
  • Un schedariu orientatu à l'ughjettu pò cuntene tutti i cumandamenti QuickDraw utilizati per disegnà una maghjina nantu à a pantalla di Macintosh (font: size, style, type; lines, circles, bitmaps, etc.).
  • I fugliali PICT ponu cuntene l'imaghjini raster chì sò l'arte in linea, in scala di grigi o dati RGB. I schedari PICT chì cuntenenu solu un bitmap sò ancu supportati in Windows cù QuickTime per Windows.
  • L'imaghjini di vista previa hè salvatu in u schedariu cum'è un schedariu di risorse PICT. L'icone persunalizati sò creati è salvati in un schedariu di risorse chì serà visualizatu in Finder System 7 o più tardi.

Versioni di u schedariu. furmati di schedari

Ci hè duie versioni diffirenti di u formatu PICT:

  • Formatu PICT 1: Stu vechju formatu permette solu 8 culori è nimu di i primi culori muderni. Hè statu cuncepitu per l'urdinatori Mac bianchi è neri originali.
  • Formatu PICT 2: Ogni tipu d'uggetti raster pò esse guardatu in u formatu PICT per Macintosh. U furmatu di u schedariu PICT orientatu à l'ughjettu pò include spazii, linee, paràmetri di culore, ovali è altri primitivi, è ancu oggetti raster. Un schedariu PICT pò cuntene oggetti raster di culore in biancu è neru, 4-bit, 8-bit, 16-bit è 24-bit. 32-bit hè ancu supportatu, ma ùn hè micca usatu per l'imaghjini CMYK, invece usa l'ultimi 8 bits per u canali alfa (trasparenza).

Cumpressione

Run Length Encoding (RLE) hè utilizatu per cumpressà l'imaghjini raster. Se installate QuickTime V2.0 o più tardi, u schedariu PICT pò ancu cuntene bitmaps JPEG cumpressi. QuickTime vene cù rutine per cumpressione di fugliali PICT cù compressione JPEG o qualsiasi altru compressore QuickTime. Ogni applicazione chì usa i schedari PICT in un Macintosh cù QuickTime installatu pò decompresse i schedari.

PNG. furmati di schedari

PNG o Portable Network Graphics hè un furmatu di fugliale pensatu per rimpiazzà GIF. GIF ùn hè micca solu un furmatu di schedariu tecnicu limitatu, ma LZW, l'algoritmu di cumpressione chì usa, hè pussibile di Unisys, chì sò più felici di carica per u privilegiu di usà. PNG hè senza patenti è offre abbastanza caratteristiche per fà una alternativa valida à u furmatu di u schedariu TIFF in certi casi. U furmatu di u schedariu hè pensatu per almacenà dati raster.

PNG hè statu sviluppatu in u 1995 da un gruppu di travagliu Internet guidatu da Thomas Butel. A so popularità hà aumentatu significativamente quandu u W3C, l'urganizazione chì definisce i normi web, hà cuminciatu à prumove u so usu in u 1996. L'applicazioni grafiche maiò cum'è Photoshop è InDesign supportanu cumplettamente PNG, ancu s'è u furmatu di u schedariu ùn hè micca cusì populari in prestampa perchè ùn sustene micca CMYK. Aghju spessu aduprà InDesign per creà presentazioni, è per questu tipu d'applicazione, PNG pò esse assai utile.

Ci hè un "formatu di fugliale in relazione" chjamatu MNG chì hè destinatu à l'applicazioni video.

Specificazioni di u Formatu di File

Spazi di culore

PNG supporta i seguenti tipi di imagine:

  • Line-art - puro neru è biancu, essenzialmente 1-bit in scala di grigi
  • Grayscale - Finu à 65536 sfumature di grisgiu (16-bit) sò supportati, anche 256 sfumature sò spessu usati.
  • culore indexatu - 1-bit à 8-bit (ancu chjamatu culore basatu in paleta o pseudocolor)
  • RGB - finu à 48-bit, ancu 24-bit (16 milioni di culori) hè u più populari.

Cumpressione. furmati di schedari

A compressione PNG hè completamente senza perdita. L'infurmazione di l'imagine ùn hè micca persa quandu l'imaghjina hè cumpressa.

Canali alfa

I canali alfa sò paragunabili à e maschere di Photoshop. Questu hè un modu per assicurà chì una parte di l'imaghjini hè trasparente, cusì chì u fondu di culore sottu à l'imaghjini PNG di u canali alfa resta visibili.

Correzione gamma. furmati di schedari

L'imaghjini nantu à l'urdinatori Mac tendenu à vede troppu scuru nantu à u screnu di u PC. U reversu hè ancu veru: l'imaghjini appariscenu troppu chjaru nantu à u vostru Mac. Questu hè duvuta à a diferenza in gamma (luminosità di l'imaghjini) in i dui sistemi. L'imaghjini PNG pò cuntene un valore gamma utilizatu da u sistema d'autore in modu chì l'applicazioni ponu cumpensà questu se necessariu. Un sistema di gestione di culore cumpletu hè superiore à un algoritmu simplice cum'è curve gamma. PNG pò sustene questu attraversu estensioni, ma u so usu ùn hè ancu diffusa.

Interlacing

L'interlace scanning hè una funzione di l'interfaccia web. Questu hè un mecanismu chì face chì l'imaghjini appariscenu più rapidamente nantu à u screnu affinchendu prima una versione di bassa risoluzione di l'imaghjini è affissendu gradualmente a versione completa. Sta funzione ùn pò esse usata da u prugramma di prestampa.

Restrictions

I schedari PNG ùn ponu micca cuntene profili ICC (u mecanismu chì descrive u spaziu di culore o a gamma di una maghjina). I metadati (chì hà criatu sti imaghjini, ciò chì sò, quale pussede i diritti d'autore, ...) ùn sò ancu supportati. Ancu risoluzione di l'imagine Mentre chì un schedariu PNG pò esse guardatu in una unità pHY (in pixel per metru), alcune applicazioni di disignu (cum'è Adobe InDesign CS3) ùn sustene micca questu bè è parenu suppone chì l'imaghjini PNG sò usati.

TIFF. furmati di schedari

TIFF o Tagged Format di File d'Imagine hè un furmatu di schedariu chì hè strettamente utilizatu per i dati raster. I fugliali TIFF ùn cuntenenu micca testu o dati vettoriali, ancu s'è u furmatu di u schedariu permette in teoria di tag supplementari per esse utilizati per processà tali dati. Ancu s'ellu hè unu di i primi furmati di fugliale per l'imaghjini, hè sempre assai populari oghje. Hè un furmatu altamente flessibile è indipendente da a piattaforma chì hè supportatu da numerose applicazioni di imaging è quasi tutti i prugrammi di prestampa in u mercatu.

L'estensione di u schedariu per i schedari TIFF hè .tif, anchi si .tiff ancu qualchì volta usatu.

Specificazioni di u Formatu di File

Cum'è u nome suggerisce, l'imaghjini TIFF utilizanu tags, keywords chì definiscenu e caratteristiche di l'imaghjini inclusi in u schedariu. Per esempiu, una maghjina chì cuntene 320 per 240 pixel include una tag "larghezza" seguita da u numeru "320" è una tag "prufundità" seguita da u numeru "240".

A flessibilità di TIFF rende assai faciule scrive un strumentu di scrittura TIFF, ma hè assai difficiuli di creà un lettore cumplettamente compatible TIFF. A necessità di regule chjaramente definite hà purtatu à l'emergenza di parechji TIFF substandard. Per prestampa TIFF / IT hè un esempiu brillanti, ma stu furmatu di u schedariu ùn hè più utilizatu attivamente. Un'altra opzione di bassa qualità hè TIFF / EP, una versione di TIFF ottimizzata per a fotografia digitale.

Spazi di culore. furmati di schedari

L'imaghjini TIFF ponu cuntene più o menu tuttu:

  • Line-art (puru biancu è neru)
  • sfumature di grisgiu
  • Pseudocolor, 1-bit à 8-bit (chjamatu ancu culore di paleta o culore indexatu in Photoshop)
  • RGB
  • YCbCr
  • CMYK
  • CIELab

L'imaghjini in scala di grisgiu, RGB è CMYK utilizanu 8 bits (livelli 256) per canale, ma questu ùn hè micca una limitazione di u furmatu di u schedariu TIFF. E specificazioni di u schedariu permettenu ancu di canali 16-bit. Ancu s'è sta funzione hè ancu supportata in e versioni recenti di Photoshop, assai applicazioni è i drivers di layout ùn anu ancu supportu sti tipi di dati.

Cumpressione. furmati di schedari. 

TIFF supporta un gran numaru di algoritmi di compressione. Algoritmi senza perdita chì ponu esse usatu:

  • PackBits
  • LZW (Lempel-Ziv-Welch), populari per l'imaghjini in scala di grigi o di culore (ancu ùn hè micca assai efficace per l'imaghjini CMYK)
  • Gruppu fax CCITT 3 è 4, utilizatu principalmente per l'imaghjini in linea (in particulare i dati scappati chì venenu da una applicazione RIP o copydot).

Ufficialmente, TIFF sustene ancu a compressione JPEG con perdita. Sfortunatamente, e specificazioni ùn sò micca sviluppate currettamente è JPEG ùn hè mai usatu in i schedari TIFF, almenu micca per a prestampa.

Dimensione di u schedariu. 

I schedari TIFF ùn ponu micca cuntene più di 4 gigabyte di dati raster. In ogni casu, questu hè 4GB di dati cumpressi, è cusì se u rapportu di compressione hè abbastanza altu, l'imaghjini TIFF puderia esse teoricamente assai più grande (2 ** 32-1 pixel, in fattu).

Cumu edità i fugliali TIFF? 

Tutte l'applicazioni prufessiunali di edizione d'imaghjini in u mercatu sò capaci di apre i fugliali TIFF. U mo preferitu hè Adobe Photoshop.

Cumu cunvertisce i fugliali TIFF?Formati di u schedariu 

Ci sò tunnellate di cunvertitori chì ponu cunvertisce un schedariu TIFF in JPEG, PNG, EPS, PDF o altri formati di fugliale. Google hè u vostru amicu.

  • In u passatu, aghju avutu una bona sperienza cù GraphicConverter, un strumentu shareware per u Macintosh chì pò impurtà circa 200 tippi di schedari è esportà 80.
  • Per cunversione di fugliali aleatorii, aghju attentu à Photoshop - ùn hè micca cusì difficiule di scrive una azione chì batch converte una seria di schedari.
  • Per cunvertisce una seria di fugliali TIFF in PDF utilizendu Adobe Acrobat Professional 9: Sceglite File> Cumbine> Unisci i fugliali in un file PDF. A finestra di dialogu Merge Files si apre. Se vulete mantene a risoluzione di l'imaghjini uriginale, assicuratevi di selezziunà l'icona di a pagina più grande, chì appariscerà in l'angulu in fondu à destra, accantu à "File Size:".

Storia di TIFF. furmati di schedari

TIFF hè statu sviluppatu cum'è un furmatu di file d'imaghjini universale da Aldus (i creatori di PageMaker) in u 1987. E specificazioni più recenti, TIFF 6, sò state liberate in u 1992. Ùn ci hè nunda in l'apprendimentu di e versioni più vechje di u formatu postu chì tutti aderiscenu à e specificazioni TIFF 6. Aldus hè statu acquistatu da Adobe, cusì Adobe hà avà u copyright. Ùn anu micca liberatu novi versioni di TIFF, chì ùn hè micca necessariamente una mala cosa, postu chì i normi chì sò stati per un bellu pezzu sò ben supportati è capiti in u mercatu.

TIFF/IT. furmati di schedari

 In u so apogeu, versu u 2000, TIFF / IT era u standard per u scambiu di publicità digitale è pagine piene. U furmatu di u schedariu hè statu rimpiazzatu gradualmente da PDF è ùn hè più utilizatu in a produzzione di pre-stampa.

TIFF/IT è l'abbreviazione di Tagged Format File Image / Tecnulugia Image . I schedari TIFF/IT cuntenenu solu dati raster, micca dati vettoriali. I schedari ùn sò micca rasterizzati (ancu si pò esse), ma cuntenenu 256 livelli di grisgiu per canale.

Cum'è u nome suggerisce, TIFF / IT hè basatu annantu à u standard TIFF ben cunnisciutu. Perchè u standard TIFF / IT hè assai flexible, un subset di u standard hè statu sviluppatu chjamatu TIFF / IT P1. P1 hè limitatu à i travaglii CMYK. Ùn sustene micca i culori spot. Quandu a maiò parte di a ghjente parla di TIFF / IT, si riferisce à a versione P1. A versione P2 hè stata in sviluppu per un bellu pezzu è ùn pò mai apparisce datu a pupularità in calata di TIFF / IT.

TIFF / IT hà avutu successu solu in certi mercati, cum'è u scambiu di lettere per i ghjurnali o riviste è u scambiu di pagine per riviste. stamperie. Nta l'ultimi anni, u so rolu hè largamente cambiatu à u furmatu di u schedariu PDF, più specificamente PDF/X-1a.

Da u 2000 à u 2004, una quantità di cumpagnie chì vendenu prudutti TIFF / IT anu annunziatu i prudutti chì incapsulanu dati TIFF / IT in I schedari PDF. Questa cumminazione di sti dui formati, cù PDF chì furnisce un vastu supportu di l'industria, è a reputazione pruvata di TIFF / IT per l'affidabilità, era un cuncettu interessante, ma nè di sti formati hibridi hè ancu largamente utilizatu. I fugliali RIP sò spessu sbulicati cù tali schedari, è i venditori eranu riluttanti à sustene attivamente formati di fugliale strani.

Storia di TIFF/IT.Formats File 

A storia di TIFF / IT principia versu 1989 quandu DDAP (Committee on Digital Distribution of Advertising for Publications) hà dumandatu à ANSI, chì hè l'American National Standards Institute, per definisce un standard per u scambiu di publicità digitale.

L'ANSI hà u so propiu sottumessu chì tratta di gràfiche, è questu cumitatu, chjamatu CGATS, hà decisu di principià per sviluppà un standard per scambià dati raster. Anu prughjettatu di aghjunghje un altru furmatu di schedariu per i dati vettoriali dopu.

CGATS hà pigliatu u furmatu di u schedariu TIFF cum'è puntu di partenza. A versione più recente di e specificazioni TIFF hè a versione 6.0, definita da Aldus in u 1992.

In u 1996, i specificazioni TIFF / IT sò stati finalizzati. TIFF / IT era un formatu assai apertu è putente chì lasciava assai opzioni per i sviluppatori in modi diffirenti.

Varie versioni TIFF/IT

A diversità di e specificazioni originali TIFF / IT hà purtatu prestu à prublemi di cumpatibilità trà u software di diversi venditori.

TIFF/IT P1. furmati di schedari

Per evitari questi prublemi di cumpatibilità, una versione più limitata di u standard hè stata sviluppata chjamata TIFF / IT P1 (cunnisciutu ancu ISO 12639). P1 sta per Profile 1. Quandu a maiò parte di a ghjente parla di TIFF / IT, si parla di u standard P1.
I schedari TIFF/IT P1 sò generalmente custituiti da 3 schedari. U standard hè cunfiguratu per i schedari CMYK è ùn pò micca trattà i culori spot. TIFF/IT P1 hà ricevutu a certificazione ISO è hè avà ufficialmente un standard ISO 12639.

Diversi cumpagnie anu lanciatu novi applicazioni o adattatu software esistenti per sustene TIFF / IT P1. Scitex hè unu di i più grandi pruposti di P1, chì ùn hè micca troppu surprisante se notate e similitudini trà P1 è u so propiu formatu di schedariu CT / LW. Altre cumpagnie, cum'è Shira, creanu strumenti di cunversione per integrà TIFF / IT in i flussi di travagliu PostScript o PDF esistenti.

TIFF/IT P1 hè diventatu u standard stabilitu per a publicità è u scambiu di pagine intere per i mercati cum'è a produzzione di ghjurnali o a stampa in rotogravure. In certi paesi, cum'è a Francia, hà duminatu u mercatu.

TIFF/IT P2. furmati di schedari

Perchè TIFF / IT P1 hà avutu una quantità di limitazioni, un gruppu di cumpagnie uniscenu forze per sviluppà un formatu allargatu per esse chjamatu TIFF / IT P2.

P2 duverebbe aghjunghje una quantità di funzioni cum'è:

  • Supportu per a cumpressione di dati CT (o JPEG o Flate), chì permetterebbe i schedarii chjuchi
  • Supporta parechje LW è CT in un schedariu
  • Supportu per i schedari copydot attraversu un novu tipu di schedariu chjamatu SD (dati scannati)
  • Capacità di unisce i fugliali FP, LW è CT in un schedariu chjamatu GF (Group Final).

E specificazioni TIFF / IT P2 anu pigliatu assai tempu per finalizà. Intantu, u furmatu di u schedariu PDF hè statu aduttatu da l'industria, è TIFF / IT hè diventatu rapidamente un furmatu di schedariu obsolet. P2 era simplicemente troppu tardi, è PDF / X-1 hè diventatu u successore di TIFF / IT P1.

Format di schedariu TIFF/IT

Cuntrariu di ciò chì u nome suggerisce, un schedariu TIFF / IT hè in realtà custituitu da una cullizzioni di schedari. I schedari TIFF/IT P1 sò generalmente custituiti da 3 schedari:

  • Pagina finale o file FP
  • immagine di tonu cuntinuu (cunnisciutu cum'è CT)
  • L'immagine di u travagliu in linea (cunnisciutu cum'è LW)

Oltre à questi 3 schedari, i schedari TIFF / IT ponu ancu cuntene altri schedari cum'è:

  • File Contone d'alta risoluzione (chjamatu ancu HC)
  • file binariu o schedariu BL
  • file d'immagine binariu (BP in breve)
  • MP o file d'immagine monocromatica

I cunvenzioni di nomenamentu di i schedari TIFF / IT sò abbastanza strette. Per evitari prublemi, duvete stà à u denominatore cumunu più bassu trà tutte e plataforme usate per processà i schedari. Questu significa chì i nomi di i schedari deve esse menu di 25 caratteri, cuntenenu solu numeri è lettere, è finiscinu cù una estensione approprita (.LW per un schedariu Line Work, .CT, .FP, etc.).

Quì sottu hè una breve descrizzione di certi tipi di schedari.

u schedariu FP. furmati di schedari

L'ultimu schedariu di a pagina hè un tipu di schedariu d'aiutu. Punta à u schedariu CT è LW currispondente è cuntene offsets chì descrizanu u locu di u CT è LW in a pagina. Prima u CT hè pusatu nantu à a pagina è dopu u LW hè superpostu nantu à questu. LW di solitu hà parechje spazii trasparenti attraversu quale u CT brilla. Siccomu questu hè solu un schedariu di riferimentu, u schedariu FP hè abbastanza chjucu.

File CT

U schedariu CT o Contone cuntene, cum'è aspittà, tutte l'imaghjini fotografiche. Mentre chì questu pò esse qualsiasi risoluzione, hè tipicamenti intornu à 300 dpi. Pò cuntene qualsiasi culori CMYK in formatu 8-bit, chì significheghja un massimu di 256 sfumature di cian, magenta, giallu è neru.
E specificazioni TIFF / IT P1 ùn permettenu micca a compressione di dati in u schedariu CT. Questu significa chì a so dimensione hè abbastanza grande, circa 40 MB per un schedariu A4. Questu significa ancu chì a dimensione hè fissa, indipendentemente da u cuntenutu di a pagina.

u schedariu LW. furmati di schedari 

Un schedariu Line Work cuntene dati d'alta risuluzione cum'è l'arte di linea, u testu, o linee in disegni. A cuntrariu di i file art line, un schedariu LW hè indexatu, chì significa chì ogni pixel in u schedariu pò esse culuratu. Ci hè una lista fissa o indice di tutti i culori chì sò usati in u schedariu LW. Stu indice cuntene un massimu di 256 culori. U schedariu LW pò ancu cuntene spazii trasparenti attraversu quale u schedariu CT principale pò esse vistu.
LW hà generalmente una alta risoluzione, cum'è 2400 dpi. Di genere, a risuluzione di u schedariu LW deve esse un multiple exactu di a risoluzione di u schedariu CT. Ideale, a risoluzione currisponde ancu à a risuluzione di u dispositivu di l'aghjustamentu di l'imaghjini utilizatu per fà u fugliale.
U schedariu LW pò esse cumpressu in modu chì ùn hè tipicamenti micca più grande di 10MB o più per un documentu A4.

schedariu MP. furmati di schedari

U schedariu CT pò cuntene solu culori CMYK. Per sustene i culori spot, un schedariu TIFF / IT pò cuntene schedari MP. Un schedariu MP hè un schedariu di cuntonu unicu culore utilizatu per descriverà e dati di l'imaghjini spot. Pensate à questu cum'è un unicu schedariu CT monocromu.
I schedari MP ùn sò micca cumpressi è piglianu circa 10 MB per un documentu A4.

In più di questi furmati di schedarii d'imaghjini, ci sò altri formati chì vale a pena sapè. EPUB, un furmatu di fugliale per a publicazione elettronica, hè un bon esempiu.

Raster vs Grafica Vettore

Arcuni di i furmati di u schedariu sopra sò usati per almacenà dati raster è certi sò usati per purtà dati vettoriali. Certi furmati di schedari ponu ancu mischjà i dui tipi di dati in un schedariu. 

Stampa di cartoline

Scatole auto-assemblate

ABC