Un schema di libru hè un pianu strutturatu chì un autore sviluppa prima di scrive un libru. Stu schema include una discrizzione di i capituli, trama, caratteri, è avvenimenti maiò chì saranu in u libru. Un schema aiuta l'autore à urganizà i so pinsamenti, sviluppà una trama, è assicurà chì a storia si sviluppa in modu logicu è coherente.

Perchè duverebbe creà un schema di libru?

Ùn importa micca u tipu di schema di libru chì sceglite, a pianificazione prima di scrive hà assai benefici. Fà un pianu vi aiuterà à definisce i vostri scopi, stà cuncentrazione, è finisce u vostru manuscrittu più veloce. Ùn ci vole à passà una quantità enormosa di tempu à delineà, ma una certa preparazione (per suprattuttu indolore!) Prima di scrive sarà ben spesa, postu chì ùn girarete micca e vostre roti mentre fighjate à una schermu in biancu di morte.

Quandu avete principiatu cù un schema, inconsciamente fate cunnessione è pensate à u vostru prugettu ancu quandu ùn site micca scrittu attivamente. A scrittura mentale in a doccia hè unu di i benefizii di delineare perchè forza i vostri pinsamenti in a vostra mente. Assicuratevi di mantene a carta è e penne sparghje per pudè catturà e vostre idee brillanti mentre spuntanu invece di lascià sparisce tutte quelle idee.

Sì avete un pianu di scrittura libri in termini ginirali, sarete megliu capace di mette sti pinsamenti nantu à a carta è cumpone capituli quandu site à scrive. Questu significa chì u vostru libru finitu serà prontu in menu tempu!

 

5 manere di scrive un libru di non-fiction

più l'autori non-fiction trovanu diagrammi utili per a natura di i so libri. Di genere, a scrittura di non-fiction richiede ricerca è citazione di fonti (ancu se parechji rumanzi necessitanu a so propria ricerca!)

Un schema vi aiuterà à urganizà a vostra ricerca in modu chì ùn diventerà micca eccessiva, è vi aiuterà ancu à creà a struttura megliu per u vostru libru finitu.

1. Mappa mentale + schema di libru

U metudu di mapping mentale richiede di creà un dump di u cervellu basatu annantu à u tema di u vostru libru. Scrivite u vostru tema in u centru di un pezzu di carta, dopu aduprate linee è parolle per disegnà quant'è più cunnessione pussibule. Ùn deve micca sensu da u principiu - u scopu hè di pensà liberamente per caccià tutte e vostre idee da a vostra testa è nantu à a pagina.

Cumincià à nutà ligami trà e diverse categurie di informazioni. Questu facenu più faciule per scopre idee pertinenti "degne di libru". Puderete allora estrae queste idee da a vostra mappa mentale è cunghjuntàle in un schema di libru cohesiu. Ricumandemu ancu di creà una mappa mentale per ogni capitulu chì selezziunate da a mappa fonte. Questu avete aiutu à urganizà tuttu u libru in capituli. Divertente è cusì faciule - vi avemu dettu chì saria (soprattuttu) indolore!

2. Schema di libru per capituli

Un schema di libru di capitulu hè una versione avanzata di un schema di libru simplice. Per cumincià, prima di creà una lista cumpleta di capituli. Perchè ogni capitulu hè listatu cum'è un titulu, pudete più tardi aghjunghje materiale o spustà i capituli in quantu u vostru prugettu avanza.

Crea un titulu di travagliu per ogni capitulu è elencu in ordine logicu. Tandu compie i punti chjave di ogni capitulu. Infine, ligate i vostri risorse cum'è appariscenu in ogni capitulu, cumprese libri, interviste è ligami web.

3. Pigliate u contornu di u vostru libru

Forsi l'idea di un pianu scrittu hè limitante. Hè bè - ci hè una altra opzione chì puderia appellu à u vostru latu creativo.

Per creà un schema di libru cum'è questu, tirate u cuncettu di libru à a manu in un ordine sequenziale. Pò esse simplice o cumplessu quantu vulete. Sentite liberu d'utilizà una penna è un bloccu note spirale, o pigliate à u prossimu livellu cù i media culurati taglia di carta cù tela L'altri trovanu satisfaczione in sketching idee cù marcatori di cancellazione secca nantu à una lavagna bianca o un disegnu di gesso anticu nantu à una lavagna bianca.

4. Struttura di u libru cù Scrivener

Se ti piace esse super organizatu, allora u software di scrittura Scrivener puderia esse per voi. I so prugramma di creazione di struttura di libru permette di cullà a vostra ricerca, urganizà si movendu è urganizendu in cartulare.

U prugramma richiede una curva d'apprendimentu abbastanza ripida, chì pò esse un inconveniente maiò, soprattuttu s'è tendenu à procrastinà è vulete veramente publicà u vostru libru rapidamente. Tuttavia, certi scrittori dicenu chì hà rivoluzionatu u so prucessu organizativu per pezzi più longu.

5. Muru di stickers

Muru di stickers

Questu hè per u pensamentu creativo è un altru metudu chì insegnemu in Self Publishing School. Tuttu ciò chì avete bisognu hè un muru in biancu è una scatula di note adesive. Induv'è tù vai, porta cun voi blocco note di stickers è disegna u vostru libru nantu à a mosca. Scrivite e vostre idee è ispirazioni nantu à e note appiccicose ogni volta chì l'umore vi colpisce.

Allora aghjunghje stickers cù parolle, frammenti, ritratti è frasi à u muru. Dopu à una settimana di fà stu esercitu, urganizeghja queste parolle in un schema di libru. Voila - simplice, efficace, creativa!

Eccu ciò chì u schema di u libru pari:

1. Introduzione o prulogu

L'intruduzioni o prologu in un libru hè a parte iniziale pensata per intruduce u lettore à a storia è creà interessu in u travagliu. Eccu alcuni aspetti chjave di una introduzione o prologue:

  • Pianu di libru - Prublemu.

L'intruduzioni deve stabilisce u tonu è l'atmosfera di u libru. Pò esse misteriosu, emutivu, pienu d'azzione, o altrimenti ingaghjanti.

  • Cunniscite u mondu.

L'intruduzioni pò intruduce u lettore à u mondu in u quale l'avvenimenti sò accaduti, è ancu e regule basiche di quellu mondu. Questu hè particularmente impurtante in l'opere di fantasia o di fantascienza.

  • Schema di u libru - Introduzione à a trama.

Spessu l'intruduzioni include un incidente o avvenimentu specificu chì mette a trama in muvimentu. Puderia esse un incidente misteriosu, a prima riunione di u caratteru principale, o qualcosa altru.

  • Intriga.

L'intruduzioni deve suscitarà interessu è dumande da u lettore. Per fà ellu à leghje più, deve vulete sapè ciò chì succede dopu.

  • Schema di u libru - Trasmette l'infurmazioni.

Una introduzione pò ancu esse aduprata per furnisce infurmazioni chjave nantu à u mondu, i caratteri, o l'avvenimenti chì saranu impurtanti più tardi in a trama.

  • Stile attraente.

Hè impurtante chì l'intruduzioni hè scritta in un stile attraente chì si adatta u libru in tuttu. Pò esse descrittivi, cunversazione, liricu, è cusì, secondu u generu è l'umore di u travagliu.

  • Preparazione per a parte principale.

L'intruduzioni, in fine, duverebbe preparà u lettore per u principale parti di u libru, avvistendulu di ciò chì aspetta.

Un prulogu pò serve funzioni simili, ma hè spessu usatu per intruduce qualchì mumentu chjave o pezzu di storia chì hè accadutu prima di l'avvenimenti principali di u travagliu. Hè impurtante chì l'intruduzioni o prologue hè attrattiva è certamenti interessarà u lettore.

2. Capituli o Sezzioni.

I capituli o rùbbriche sò sezzioni in quale u testu hè divisu in un libru o un altru documentu. Servinu per urganizà è strutturate u materiale, facendu più accessibile è cunvene per u lettore. Eccu alcuni aspetti chjave di i capituli o sezzioni:

  • Struttura. I capituli o sezzioni rapprisentanu l'elementi strutturali principali di un libru. Puderanu esse chjamati numeri (Capitulu 1, Capitulu 2 è cusì). Intestazioni (Introduzione, Sezione 1, Conclusioni), nomi di caratteri, o altre parole chjave chì riflettenu u cuntenutu di ogni sezione.
  • Funzione.  I capituli o sezzioni permettenu à l'autore di urganizà infurmazioni è avvenimenti. Ogni capitulu o sezione pò avè u so propiu scopu, scopu è tema.
  • Transizzioni. I capituli o sezzioni furniscenu ancu transizioni trà e diverse parti di u libru. Puderanu serve cum'è transizioni trà archi di storia, periodi di tempu, o punti di vista caratteri.
  • Navigazione.  I capituli o sezzioni facenu a navigazione più faciule per u lettore. Permettenu à u lettore di truvà facilmente punti specifichi in u libru.

Schema di libru

  • Accenti. Ogni capitulu o rùbbrica pò mette in risaltu certi punti, avvenimenti o idee, facenduli più notevuli à u lettore.
  • Stile è umore.  I capituli o sezzioni ponu esse aduprati per creà stili è stati d'umore differenti in un libru. Per esempiu, un capitulu pò esse scrittu in un stilu veloce è drammaticu, mentre chì un altru hè più calmu è meditativu.
  • U cuntrollu di u ritmu.  Cambiendu a durata è a struttura di i capituli o rùbbriche, l'autore pò cuntrullà u ritmu di a storia è creà picchi di trama è pause.
  • Sottutituli. I capituli o rùbbriche ponu cuntene sottutituli, chì rompenu ancu u materiale in parti più chjuche, facenu più faciule da capisce.

I capituli o rùbbriche sò un elementu impurtante di a struttura literaria chì aiutanu u lettore à navigà u testu è rende l'esperienza di lettura più satisfacente è interessante.

3. Carattere

I caratteri in a literatura è a ficzioni sò persone fittizie o reali, animali o criaturi purtati à a vita da e parolle di l'autore per creà è sviluppà una trama. Sò elementi impurtanti di a storia è ponu avè diverse caratteristiche, caratteristiche di personalità è roli in a storia. Eccu alcuni aspetti chjave ligati à i caratteri:

  • Tratti fisichi. Questa hè una descrizzione di l'aspettu di u caratteru. Includendu l'apparenza, l'età, u sessu, l'altezza, u culore di i capelli è l'ochji è altre caratteristiche fisiche.
  • Tratti psicologichi. Questi aspetti descrizanu u caratteru, e caratteristiche, mutivazione di caratteru è cunflitti interni. Determinanu cumu un caratteru percepisce u mondu intornu à ellu è ciò chì l'azzioni è e decisioni piglia.
  • Role in a trama. Ogni caratteru hà un rolu unicu in a trama. Questu puderia esse un caratteru principale, un antagonista, un caratteru di sustegnu, un amicu, un alliatu, etc. U rolu di un caratteru affetta cumu interagisce cù l'altri è cumu si sviluppa a trama.
  • Dialogu è rimarche.  I caratteri cumunicanu cù l'altri è cù u lettore per mezu di dialoghi è linii. Hè una manera di trasmette a so persunità, attitudini, emozioni è opinioni.

schema di libru -

  • Sviluppu di caratteru. Spessu i caratteri passanu per u cambiamentu è u sviluppu in u cursu di una storia. Questu puderia esse u sviluppu persunale internu, cambià relazioni, o acquistà novi cumpetenze.
  • Archetipi. Certi caratteri ponu rapprisintà archetipi literarii, cum'è l'eroe salvatore, u villanu, u vechju sàviu è altri.
  • Simbulu. I caratteri ponu simbulizà certe idee, valori o imagine. Puderanu esse usatu per trasmette significati profondi è temi.
  • Relazioni trà i caratteri. L'interazzione trà i caratteri spessu ghjucanu un rolu impurtante in a trama. E relazioni ponu esse amichevuli, romantichi, ostili, è cusì.
  • Nome è nickname. U nome di un caratteru pò avè un significatu impurtante o simbulizeghja qualcosa. Un nickname o nickname pò ancu caratterizà un caratteru.

I caratteri sò una parte impurtante di l'opere literarie perchè dannu vita à una storia è aiutanu i lettori à empatizà è capisce l'avvenimenti. I caratteri ben sviluppati facenu a scrittura più interessante è interessante.

4. Avvenimenti. Contornu di libru

Avvenimenti in a literatura è a fiction sò mumenti chjave chì si verificanu in una trama chì trasmette l'azzione, u sviluppu di a trama è l'interazzione trà i caratteri. L'avvenimenti ghjucanu un rolu impurtante in a creazione di tensione, intrigue è emozioni in i lettori.

Eccu alcuni aspetti ligati à l'avvenimenti in a literatura:

  • Avvenimenti esterni:

Quessi sò avvenimenti chì accadenu esternamente à i caratteri, cum'è disastri naturali, guerri, viaghji, intrigue criminali, etc. Puderanu serve com'è sfondate per u sviluppu di a trama.

  • Pianu di libru. Avvenimenti interni:

Quessi sò l'avvenimenti chì succedenu in i caratteri, cum'è cunflitti interni, pinsamenti, decisioni è sperienze emotive. L'avvenimenti interni sò impurtanti per capiscenu l'evoluzione di i caratteri.

  • Eventi culminanti:

Questi avvenimenti rapprisentanu punti di svolta in a trama chì portanu à a risoluzione di u cunflittu. L'avvenimenti climatichi spessu creanu un altu puntu di tensione è dramma.

  • Pianu di libru. Flashback è montaggi:

L'autori ponu utilizà avvenimenti ricordati è cambiamenti di scena per creà una struttura narrativa cumplessa è revelà l'infurmazioni à u mumentu propiu.

  • Eventi casuali:

A volte l'avvenimenti casuali ponu intruduce una torsione inespettata in a trama, chì aghjunghje imprevisibilità è interessu à u travagliu.

  • Pianu di libru. Cunflitti:

L'avvenimenti spessu nascenu da cunflitti, internu o interpersonale. I cunflitti ponu esse mutori di trama maiò.

  • Avvenimenti simbolichi:

A volte l'avvenimenti sò usati per rapprisintà simbolicamenti certe idee o temi in un testu.

  • Sviluppu di a trama:

A sequenza di l'avvenimenti forma a trama di u travagliu. Diversi avvenimenti sò interconnessi è portanu à un sviluppu logicu è risoluzione di a storia.

Avvenimenti in literatura aiutanu à creà una storia veloce è eccitante chì cattura l'attenzione di i lettori è mantene u so interessu. Aiutanu ancu à sviluppà caratteri, identificà temi è idee, è trasmette l'emozioni è l'atmosfera di u travagliu.

5. Climax

U climax (o climax) hè un puntu chjave in un travagliu di fiction, u puntu più altu di tensione è dramma in a trama. À u climax, u cunflittu chì emana da l'azzioni è e decisioni di i caratteri hè generalmente ghjuntu, è a risoluzione di a trama principia.

Caratteristiche impurtanti di u climax:

  • Tensione. À questu mumentu, a tensione massima s'accumula, è u lettore o u visore hè in un statu di eccitazione è ansietà. U cunflittu chì hè statu sviluppatu in tuttu u travagliu vene à u so piccu.
  • Decisioni è azzioni. A stu mumentu, i caratteri pigghianu decisioni chjave è piglianu azzioni chì determinanu u cursu di l'avvenimenti.
  • Torsione di trama. U climax pò purtà una torsione inespettata à a trama è cambià u cursu di l'avvenimenti.
  • Cambiamenti interni. Spessu à u climax, i cambiamenti internu sò in i caratteri. Puderanu piglià decisioni impurtanti, cambià e so credenze o ricunsiderà i so valori.
  • Finisce u cunflittu. In u risultatu, u climax porta à a risoluzione di u cunflittu principale di u travagliu. Puderia esse vittoria o scunfitta, pentimentu o accettazione, etc.
  • Impattu emutivu. U climax spessu crea un forte impattu emutivu nantu à u lettore o visor. Pò causà sentimenti misti di gioia, dulore, sollievu o delusione.

U climax serve cum'è un puntu impurtante in a struttura di a trama, chì face a trama più interessante è eccitante. Questu hè u puntu chì tutta a storia si basa è spessu lascia una impressione durabile nantu à l'audienza.

6. Sviluppu è risoluzione

U sviluppu è a risoluzione sò aspetti impurtanti in a trama è a struttura narrativa in literatura è film. Si tratta di cumu si sviluppa a trama è cumu si risolve i principali avvenimenti è cunflitti in u travagliu.

  • Sviluppu (intruduzione narrativa): U sviluppu in una trama include tutti l'avvenimenti, l'azzioni è i cambiamenti chì si verificanu dopu chì a storia principia. Questu hè u stadiu induve u lettore o u visore ampara più nantu à i caratteri, cumplicazioni è cunflitti. U sviluppu pò include l'intruduzioni di novi caratteri, torsioni di trama, sviluppi in relazioni è temi, è ancu cambiamenti interni in caratteri. Si basa nantu à l'intruduzioni è crea tensione, interessu è intriga chì mantene l'attenzione di l'audienza.
  • Risoluzione (conclusioni): A risoluzione hè a cunclusione di una trama è a risoluzione di i so cunflitti è prublemi maiò. Questu hè u stadiu induve u lettore o u visore ampara cumu si risolve i cunflitti, ciò chì succede à i caratteri dopu à tutti l'avvenimenti è cumu a so storia finisci. A risuluzione pò esse felice o tristu, è dipende da a natura di u cunflittu è di e decisioni chì i caratteri anu fattu.

U sviluppu è a risoluzione sò elementi impurtanti di a trama. Aiutanu à creà una storia cumpleta è interessante. E tappe di sviluppu è di risoluzione ben pianificate permettenu à i lettori o i telespettatori di interagisce cù u travagliu, sperienze l'avvenimenti cù i caratteri, è guadagnà satisfaczione da a fine di a storia.

7. Chjave

A cunclusione hè a parte finale di u testu, in quale i risultati sò riassunti, cunclusioni sò tratti, o un pensamentu finali hè spressione. In diversi cuntesti è tipi di testi, una cunclusione pò serve diverse funzioni.

In opere accademiche o scientifiche. Schema di u libru:

  • cunchiusioni riassume i risultati di a ricerca, riassume i risultati è cunclusioni ottenuti.
  • Quì l'autore pò cunfirmà o refute l'ipotesi. Spiega l'impurtanza di a vostra ricerca è e so applicazioni pratiche.
  • A cunclusione spessu face cunsiglii per a ricerca futura o passi pratichi.

Testi letterari o artistici:

  • cunchiusioni porta a chiusura di a trama è libera a tensione risolvendu cunflitti è prublemi impurtanti.
  • Questu hè u mumentu chì u lettore riceve risposte à e dumande è ampara cumu finisce u destinu di i caratteri.
  • A cunclusione pò esse felice o tristu, secondu u generu è l'umore di u travagliu.

In l'affari o documenti ufficiali. Schema di u libru:

  • cunchiusioni pò include un riassuntu di i punti chjave di u testu precedente è spressione chjaramente una decisione o raccomandazione.
  • A cunclusione pò ancu include un ringraziu, infurmazione di cuntattu, o un suggerimentu per i prossimi passi.

A cunclusione ghjoca un rolu impurtante in a struttura di u testu. Aiuta à u lettore o l'audienza à capisce l'essenza è l'impurtanza di l'infurmazioni o di a trama presentata.

 

U schema di un libru pò esse assai detallatu o più largu, secondu e preferenze di l'autore. Aiuta à mantene a struttura è l'integrità di u travagliu è facilita u prucessu di scrittura.

Scrittore di viaghju

U fondu di caratteru

Personaghju fittiziu

Scrive i villani in un libru. Guida cumpleta

ABC