A burocrazia hè un sistema di urganizazione di l'amministrazione publica chì hè carattarizatu da una struttura gerarchica rigida, divisione di u travagliu, distribuzione chjara di cumpetenze è prucedure formali. Hè adupratu per l'urganizazione amministrativa di un gran numaru di persone chì travaglianu inseme. A burocrazia si riferisce à a "regola per scrivania o ufficiu" chì aiuta à assicurà chì parechje persone travaglianu inseme definendu u rolu di ogni membru di a ghjerarchia organizativa.

Chì ghjè a Burocrazia ?

Definizione: A burocrazia hè definita cum'è un sistema di guvernu o istituzione in quale tutte e decisioni amministrative sò prese da i funzionari di u guvernu piuttostu chè da i rapprisentanti eletti. L'impiegati amministrativi sò assuciati cù u persunale prufessiunale è participanu à u sviluppu è l'aghjustamentu di e pulitiche istituzionali.

I burocrati ponu esse funzionari di u guvernu o travaglià in ogni istituzione privata. U so rolu centrale include u mantenimentu di l'uniformità è u cuntrollu in l'istituzione. Diverse forme burocratiche sò comunemente usate per affruntà una larga gamma di compiti amministrativi in ​​a gestione di una istituzione. L'istituzione pò esse publica o privata. In altri palori, a burocrazia implica ancu una struttura cumplessa cù parechji livelli è prucedure necessarii in una agenzia o guvernu per rinfurzà e regule di sicurezza.

Origine. Burocrazia

A versione muderna di a burocrazia hè ligata à u cuncettu burocraticu di a Francia di u 18u seculu.

A parolla "burocrazia" hè custituita da duie parolle: bureau è kratein. A parola francese "bureau" significa "tavulini" è a parola greca "Kratein" significa "di guvernà".

Dunque, a burocrazia si riferisce à a regula di un uffiziu. Unu di i pionieri muderni chì hà pensatu à a burocrazia era u sociologu tedescu Max Weber (1864-1920), è, secondu ellu,

U cuncettu di burocrazia hè una manera raziunale di urganizà un affari cumplessu.

Cosa hè un burocrate?

Qualchissia chì travaglia in una burocrazia hè chjamata burocrata.

Questu pò riferisce à un ufficiale di u guvernu o à una persona in una pusizioni d'autorità, cum'è u direttore generale di una cumpagnia o un membru di a so cumpagnia. cunsigliu direttori.

U travagliu di una urganizazione burocratica

A parolla "burocrazia" hà creatu una imagina negativa in a mente di u publicu generale. Parolle Related cum'è burocrati è burocrati sò spessu usati negativamente in a critica.

U terminu "burocraticu" hè di solitu usatu per riferite à un ufficiale di u guvernu, è "burocraticu" mostra chì a prucedura hè più impurtante chè l'efficienza. A burocrazia generalmente implica a capacità di trasfurmà l'impossibile in realità.

Parlendu di u rolu di a burocrazia di u guvernu, u rolu di un burocrate di u guvernu ùn hè micca limitatu solu à u so desk. U so travagliu esige ch'ellu compie altre attività, cum'è fighjulà i candidati federali chì raccoglie soldi, participà à u travagliu tecnicu, etc. etc., in più di i posti cléricali.

U travagliu principale di un burocrate implica l'implementazione di e pulitiche è assicurà a so implementazione liscia trà e persone. I prucedure di implementazione ponu ancu esse fattu scrivendu regule è regulamenti è amministrà.

U terminu "burocrazia" si riferisce à u compitu di gestisce u guvernu attraversu l'implementazione di e pulitiche è l'amministrazione publica.

Funzioni burocratiche

E funzioni di a burocrazia varianu da agenzia à agenzia. Diverse agenzie di u guvernu svolgono altre funzioni di u guvernu. Alcune di i roli impurtanti è e funzioni di a burocrazia sò:

1. Prumuzione di a salute

Funzioni di l'Istituti Naziunali di Salute, l'Agenzia di Enforcement Entertainment, è l'Uffiziu Federale di Investigazione.

2. Prutegge a nazione. Burocrazia

Funzione di e Forze Armate, Guardia Costiera, Agenzia Centrale di Intelligenza,

 3. Sustegnu una ecunumia sustinevuli

Funzioni di a Banca di Riserva Federale, a Cummissione di Securities and Exchange.

Modelli Burocrazia

A burocrazia opera in trè mudelli principali, vale à dì u mudellu Weberianu, u mudellu d'acquistu è u mudellu monopolistu. Questi trè mudelli sò spiegati cusì:

1. Modellu Weberianu

Gerarchia - una caratteristica integrale di stu mudellu, è u cumpurtamentu problematicu in stu mudellu hè Letargia. Sicondu stu mudellu, a burocrazia mostra e caratteristiche di a ghjerarchia, a specializazione, a divisione di u travagliu è e prucedure operative standard. Stu mudellu hè statu datu da u sociologu tedescu Max Weber.

2. Modellu d'acquistu

A funzione essenziale di stu mudellu hè l'espansione, è u prublema di cumpurtamentu di stu mudellu hè a cumpetizione.

3. Mudellu di monopoliu. Burocrazia

Inherente in stu mudellu hè una mancanza di cumpetizione, è u cumpurtamentu prublema implica inefficienza.

Caratteristiche di a burocrazia Weberiana

E caratteristiche di una burocrazia Weberiana sò i seguenti:

1. Specializazione di u travagliu

Una istituzione cù una burocrazia Weberiana prumove una divisione di u travagliu trà i so impiegati per ch'elli facenu i so compiti secondu a so specializazione. In ultimamente, questu hè benefica per l'urganizazione stessu.

2. Putere gerarchicu. Burocrazia

Diversi tipi di posti sò attribuiti secondu i ranchi in stu tipu di burocrazia. A pusizione gerarchica multi-livellu hè una caratteristica chjave di stu mudellu, in quale quelli di u rangu più bassu sò cuntrullati da quelli di u rangu più altu. In questu modu, u travagliu hè fattu in modu efficace.

3. Impersonale

Una altra caratteristica di sta burocrazia hè chì e relazioni trà i travagliadori sò assai furmali è impersonali. Dunque, e decisioni pigliate da sta burocrazia sò irraziunali è senza emozioni.

4. Orientazione carriera. Burocrazia

U sistema hè imparziale è selezziunate i so impiegati in basa di e so capacità, l'esperienza precedente è a cunniscenza. A selezzione per un vacante hè formale. Questu risultatu in una bona crescita di carriera per l'impiegati postu chì sta pratica li aiuta à spicializà in u so travagliu.

5. Regoli è esigenze

A burocrazia hà un inseme formulatu di regule, è tutti l'impiegati devenu aderiscenu strettamente à elli. Inoltre, l'intruduzioni di novi règuli è mudificazioni à e regule accade da u tempu à u tempu da i gestori in pusizioni più altu.

Vantaghji di a burocrazia

1. Divisione di u travagliu

Questu aiuta à facilità u travagliu in una manera coordinata è rende l'impiegati più specializati.

2. Efficienza. Burocrazia

U mudellu hè cuncepitu in modu chì aiuta à aumentà a cumpetenza di l'impiegati. Inoltre, i gestori assicuranu chì l'impiegati travaglianu in modu efficiente.

3. Responsabilità è rispunsabilità

Stu mudellu permette à u citadinu mediu di interrogà l'azzioni di i burocrati in l'esercitu di e so funzioni. L'urganizazione hè ancu rispunsevuli se qualcosa va male.

4. A decisione

A qualità di a decisione in stu sistema hè palpable. E decisioni in u sistema sò trasmesse à quelli più bassi in a ghjerarchia à quelli sopra. In listessu modu, un superiore riceve una decisione trasmessa da u so superiore immediata in a ghjerarchia.

5. Reguli è rigulamenti. Burocrazia

Tutti l'impiegati seguitanu strettamente e regule è e regule stabilite è a stretta aderenza à e regule hè una caratteristica chjave di stu mudellu. Questu crea un sensu di disciplina trà l'impiegati è riduce l'inconformità cù e regule stabilite.

6. Facilità di amministrazione

U mudellu rende l'amministrazione assai simplice. Una urganizazione opera gerarchicamente secondu un inseme di regule è regulamenti implementati. A struttura burocratica monitoreghja a gestione è face l'aghjustamenti necessarii da u tempu à u tempu.

A burocrazia pò aiutà l'urganisazioni à travaglià in modu lisu è efficiente. I grandi imprese ponu aduprà questu per simplificà l'operazioni è simplificà i sistemi è e prucedure. I prucessi diventanu menu caòticu è a gestione diventa più faciule. A divisione di u travagliu cù rispunsabilità chjaramente definite hè cumuna in burocrazie. Assicuranu ancu chì tutti sò trattati in modu ghjustu è ugualmente, assicurendu chì ùn ci hè micca preghjudiziu versu una sola urganizazione.

I svantaghji di a burocrazia

1. Burocrazia

L'inseme cumplessu di regule è regulazioni spessu causa ritardi in l'azzione è à volte in u travagliu.

2. Preparazione di ducumenti. Burocrazia

U sistema implica assai documenti ancu per un travagliu assai simplice.

3. Nepotismu

U nepotismu in a burocrazia hè ancu una preoccupazione. Una persona à pusà in una pusizioni più altu spessu favurisce a crescita è u sviluppu di solu e persone cunnisciute da ellu.

4. Corruzzione burocratica

Detentori di i più alti ranghi veramente, a corruzzione in a burocrazia risulta assai dannusu per l'ecunumia.

A burocrazia hè spessu ridiculizzata perchè hè vista cum'è a prucedura di priorità nantu à l'efficienza. Parechje persone crede chì a burocrazia pò accumulà regule è documenti. Questu hè comunmente chjamatu a burocratica burocratica chì l'individui è l'imprese anu da saltà per ottene certi scopi, cum'è l'iniziu di un affari. I reguli è i rigulamenti ponu esse difficiuli di capiscenu è ponu ancu benefiziu à certi persone, cum'è i ricchi, sopra à l'altri.

Critica di a burocrazia

I sistemi burocratici tendenu à guardà in daretu è truvà metudi chì anu pruvatu efficace in u passatu. Imprenditori è innovatori chì abbraccianu u pensamentu avanti è pruvate à truvà metudi di migliuramentu di prucessu, ùn sò micca d'accordu cù questu approcciu in daretu.

I prucessi agili, per esempiu, sò prucessi iterativi guidati da l'autourganizazione è a responsabilità chì evoluzione cù u tempu. A burocrazia stretta riduce l'efficienza operativa cù u tempu, in particulare trà i cuncurrenti cù burocrazie più chjuche. Quandu a burocrazia hè ancu aduprata per prutegge e strutture di putere intricciate da a cumpetizione, a perdita di efficienza diventa particularmente severa. U guvernu americanu hè carattarizatu da a rigidità burocratica tradiziunale è u prutezzione. Per esempiu, hè difficiule di sparà un rendimentu poviru perchè ci hè un longu prucessu di terminazione.

Burocrazia versus amministrazione versus gestione

Ancu s'è sti trè termini parvenu assai simili in u significatu, a burocrazia ùn hè micca listessa chì l'amministrazione o a gestione.

A burocrazia hè cuncernata à assicurà a currezzione prucedurale, indipendentemente da u scopu o circustanza. indipendentemente da circustanze è scopi.

L'amministrazione hè aduprata per dirigisce i risorsi di l'urganisazione per ottene un scopu ughjettivu, cum'è l'amministrazione di un serviziu o generà prufittu.

A governance si riferisce à e prucedure, prucessi è sistemi chì una urganizazione mette in piazza per piglià decisioni, nomina quelli chì facenu e decisioni, raccolta di dati è rapportu di rendiment, è ancu di furnisce a vigilazione.

Risultatu!

I burocrazie sò tutti intornu à noi, da e cumpagnie chì travagliammu à i guverni chì guvernanu i paesi di u nostru mondu.

Sò capaci di assicurà chì tuttu viaghja bè è secondu a lettera di a lege. Vale à dì, e persone seguitanu e regule, ch'ella sia una ispezione di salute è sicurezza di u travagliu, ottene un permessu di costruzione, o riceve prestazioni di u guvernu.

I burocrazie sò spessu accusati di esse inefficienti è di fucalizza nantu à i prucessi è e pulitiche piuttostu cà l'efficienza, ancu s'elli sò destinati à mantene tutti in u ciclu.

Ùn importa micca ciò chì ti senti nantu à questu - pusitivu o negativu - a burocrazia ùn sparisce micca prestu. Parechje urganisazioni l'anu cum'è parte di a so struttura.