A teoria di l'omu grande hè una teoria di dirigenza chì hè stata popularizzata in u 19u seculu. I miti di parechji dirigenti sò stati l'ispirazione di sta tiuria, cum'è Abraham Lincoln, Alessandru Magnu, Mahatma Gandhi, etc. Tutti anu dimustratu chì i grandi capi sò nati ma micca fatti in a sucità. Ma in fatti, hè a situazione chì dà nascita à i capi, micca a so zitiddina.

Leadership

In ogni casu, a Teoria di u Grande Omu di a dirigenza ùn hè micca stata sustinuta empiricamente. Quistioni cum'è ciò chì motiva un omu à esse un capu? Perchè certi persone sò più attirati à portà i carichi di l'altri cà l'altri ? A teoria di u grande omu risponde à questu. Tuttavia, certi pirsuni pensanu chì sta tiurìa ùn risponde micca à queste dumande.

Prutezzione di diritti à un audiobook.

Questa scola di pensamentu enfatiza chì i grandi capi sò fatti, micca nati. E caratteristiche specifiche è e qualità di e persone si trovanu in tuttu u mondu chì li facenu grandi capi. Queste capacità aiutanu à furmà a storia.

Questu hè ciò chì li face capi. Questa teoria crede ancu chì i grandi capi di a storia sò nati per guidà. Meritenu esse capi per via di i so talenti è capacità.

Thomas Carlyle hè cunsideratu chì hà influenzatu a teoria di dirigenza. Cridia chì a storia mundiale ùn hè nunda più chè una cullizzioni di biografie di diverse persone è grandi capi. Carlyle hà sustinutu chì i capi efficaci sò generalmente dotati di l'ispirazione divina è e qualità ghjusti.

E teorie prima di dirigenza suggerenu chì e persone chì sò digià aristocrati nascenu è ghjunghjenu i so pusizioni in virtù di a so nascita. Cusì, questu mette in risaltu u fattu chì i capi sò nati, micca fatti.

In u risultatu, e persone cù un statutu più bassu avianu menu opportunità per dimustrà e so cumpetenze di dirigenza. Cusì, u statutu più bassu hè stata attribuita à e persone di u statutu suciale più bassu, cusì chì hè natu l'idea di dirigenza cum'è una capacità innata.

Ancu oghje, i grandi capi sò cunsiderate chì anu e qualità è e caratteristiche necessarie o a personalità ideale per a vostra pusizione. Questu significa automaticamente chì i capi efficaci sò creati da caratteristicheinerenti in elli da a nascita.

Assunzioni di a Teoria di u Grande Omu

duie supposizioni fatte da a Teoria di u Gran Omu

Quì sottu sò i dui ipotesi principali fatti da a teoria di u grande omu.

Certi caratteristiche è tratti sò inerenti in e persone nati per esse grandi capi.

Grandi dirigenti ponu emerge quandu hè necessariu.

E persone chì sustenenu sta teoria dicenu chì i capi sò nati cù qualità di dirigenza. Hè per quessa ch'elli sò separati da l'altri populi. I grandi capi sò cunsiderati eroi è sta teoria crede chì ponu rializà grandi cose malgradu tutte e difficultà è ostaculi chì venenu in u so modu.

Argumenti contru. Grande teoria di l'omu di dirigenza.

Mentre chì ci sò parechji argumenti chì i capi sò nati piuttostu chè fatti, i seguenti argumenti ùn sustene micca a teoria di dirigenza:

Sociologu Herbert Spencer crede chì i capi ùn sò nati, ma piuttostu furmati in a sucità. In u so libru nantu à a ricerca sociologica, Spencer hà scrittu chì hè necessariu di ricunnosce chì ci sò parechji fatturi chì influenzanu u sviluppu umanu.

Queste influenze facenu ciò ch'ellu hè oghje, è prima ch'ellu possa rifacà a sucetà, a sucetà deve fà ellu. Unu di i prublemi principali cù questa teoria di dirigenza hè chì micca tutti quelli chì anu capacità di dirigenza naturali ponu diventà un grande capu.

S'ellu era veru chì a dirigenza hè una caratteristica innata, allura tutti avissiru eventualmente occupà roli di dirigenza. Tuttavia, ùn hè micca. A dirigenza hè assai più cumplessa cà a semplice supposizione chì hè una qualità sviluppata à a nascita.

A Teoria di l'Omu di u Granu hè di i tempi antichi rumani è greci, quandu l'eroi è i rè eranu cunsiderati veri capi di nascita, indipendentemente da e so capacità. Questa teoria ùn crede micca chì a grandezza pò esse un pruduttu di cultivazioni, travagliu duru è apprendimentu consistente.

Malgradu i punti di vista opposti nantu à a Teoria Great Man, a spiegazione è a cunniscenza di e qualità di dirigenza è dirigenza in generale.

Hè solu cù u sviluppu di e scienze di cumportamentu chì a dirigenza diventa più una scienza chè un arte è pò esse studiata è sviluppata.

Visioni nantu à a teoria di u grande omu.

Mentre ùn ci hè micca evidenza scientifica chì i capi ùn sò nè nati nè nati, duvete capisce chì l'argumenti sò prisenti in i dui riguardi per via di l'assunzione è a credenza diffusa chì i capi sò nati è micca fatti, chì impedisce à parechje persone di diventà capi. Credu chì ùn anu micca ciò chì ci vole à esse un capu per nascita.

Tendenze chì formanu u futuru di franchises.

Dunque, hè assai impurtante chì ciò chì vede hà e qualità chì permettenu à e persone di diventà capi naturali. L'altri dirigenti anu evidenza, è questa evidenza mostra chì hè pussibule diventà un capu dopu. Ellu sustene è crede chì a maiò parte di i dirigenti sò creati in questu modu.

Argumenti di Carlyle

Hè impurtante ancu di capisce chì a teoria di u grande omu hè in sè dubbiosa; i tratti chì Carlisle identifica sò ripetuti in parechje altre teorie di dirigenza.

I vantaghji di sta tiuria ùn sò micca in l'argumenti di Carlyle o in l'adorazione di l'eroi. Invece, si trovanu in a capacità di a teoria per identificà i valori è e preoccupazioni di dirigenza core. Questu hè vistu cum'è un puntu di partenza chì furnisce una perspettiva storica per a discussione di dirigenza.

Ùn saria micca esageratu per dì chì sta tiuria di dirigenza era u primu studiu scientificu di u so tipu à esse realizatu è dedicatu solu à capisce u cuncettu di dirigenza. Hà furnitu parechje prospettive diverse è hà servitu cum'è un puntu di partenza per a discussione nantu à a leadership.

A ricerca muderna hà dimustratu chì a dirigenza hè assai più cà una caratteristica di nascita. Ci sò parechje caratteristiche è fatturi chì entranu in a creazione di un capu.

Fattori cum'è l'attuale dirigenti in u putere, l'interazzione di e persone cù a so sucità, l'educazione di a persona in quistione, è i valori chì crede esse core ghjucanu un rolu in a creazione di un capu. Ùn ogni espertu pò esse un capu, perchè ùn pò micca capisce a società da una perspettiva diversa. punti di vista. Trovanu difficiuli di capiscenu i prublemi à u livellu di a basa, chì solu quelli chì l'anu campatu ponu capiscenu.

Queste difficultà è situazione facenu un capu, è pò esse difficiule per una persona nata in l'aristocrazia per acquistà tali sperienze è diventà un capu. Inoltre, u puntu ùn hè micca chì ogni aristocraticu natu ùn pò esse un capu.

Cù u dirittu quantità di dedicazione, passione, coerenza è a capacità di capiscenu l'altri, ancu un omu aristocraticu pò diventà un capu. Ci vole à enfatizà quì chì e qualità di dirigenza ùn ponu esse assuciati cù a nascita di una persona, ma ponu esse assuciati cù a so dedicazione.

cunchiusioni

Great Man Theory hè un cuncettu di dirigenza criticu. Ancu s'è sta tiuria ùn hè micca assai pertinenti oghje è hè stata assai criticata, hè sempre a basa è a basa per parechje teorii sviluppati in u futuru.

Sta tiurìa dice chì i capi sò nati è hè una qualità chì a ghjente nasce è micca qualcosa chì ùn pò micca esse acquistatu.

Casa di stampa АЗБУКА

 

Domande frequenti (FAQ). The Great Man Theory.

  1. Chì ghjè a Teoria di l'Omu Grande?

    • Risposta: The Great Man Theory hè u cuncettu chì certi persone anu qualità uniche chì li facenu grandi capi o individui influenti.
  2. Quale hà formulatu a Teoria di u Grande Omu?

    • Risposta: The Great Man Theory ùn hè micca assuciatu cù un autore o ricercatore specificu, ma rapprisenta una larga gamma di idee è credenze ligati à e qualità persunale di i capi.
  3. Chì qualità sò cunsiderate chjave in a Teoria di u Grande Omu?

    • Risposta: E qualità chjave ponu varià, ma tipicamente include carisma, dirigenza inspirante, pensamentu innovativu, visione strategica, capacità di apprendimentu è altri.
  4. Chì ghjè u rolu di a Great Man Theory in a dirigenza?

    • Risposta: The Great Man Theory suggerisce chì i dirigenti cù certe qualità sò capaci di influenzà l'altri, inspirà e squadre, è ottene risultati eccezziunali.
  5. Puderanu tutti diventà Grandi Omi sicondu sta tiuria ?

    • Risposta: The Great Man Theory ùn pretende micca chì tutti ponu diventà un grande capu. Enfatiza l'unicità di certi tratti di personalità chì ponu fà qualcunu grande in un cuntestu particulari.
  6. Teoria di l'omu grande. Chì esempi di Great Men ponu esse datu in u cuntestu di sta tiuria?

    • Risposta: Esempii di grande persunalità ponu include Martin Luther King, Steve Jobs, Nelson Mandela, Mahatma Gandhi è altri chì anu dimustratu qualità di dirigenza eccezziunale in diversi periodi è campi.
  7. Pò a Teoria di l'Omu Grande esse applicata à l'educazione è l'affari?

    • Risposta: Iè, i cuncetti di Great Man Theory ponu esse aduprati in l'educazione per sviluppà e cumpetenze di dirigenza è in l'affari per identificà è sviluppà potenziali dirigenti.
  8. Teoria di l'omu grande. Cumu hè valutata a "grandezza" in u cuntestu di sta tiuria?

    • Risposta: A valutazione di a "grandezza" dipende spessu da u cuntestu è i criteri stabiliti da a sucità, l'urganizazione o l'individuu. Questu pò include rializazioni, influenza, caratteru morale è altri fattori.
  9. Ci sò critichi di a Teoria di u Grande Omu?

    • Risposta: Iè, i critichi ponu ughjetti à l'idea chì i capi sò nati è micca fatti, è ancu signalà chì a "grandezza" pò esse un cuncettu subjectivu.
  10. Chì altre teorie di dirigenza cumpetenu cù a Teoria di u Gran Man?

    • Risposta: Ci sò parechje altre teorie di dirigenza, cum'è a dirigenza trasformazionale, a dirigenza situazionale, a dirigenza distribuita, etc., chì furnisce diverse perspettivi nantu à a dirigenza. qualità è e so sviluppu.