Negocierile de distribuție (sau negocierile de distribuție) sunt un tip de negociere în care părțile încearcă să împărtășească anumite resurse, active sau valori. Scopul principal al unor astfel de negocieri este obținerea de beneficii maxime și alocarea resurselor în așa fel încât să satisfacă interesele fiecărei părți.

Caracteristicile negocierilor distributive includ:

  1. Concurenta pentru resurse: Părțile intră în negocieri cu scopul de a obține o parte mai mare a resurselor disponibile, fie că este vorba de bani, timp, teritoriu sau alte active.
  2. Sumă zero: Negocierile distributive sunt adesea privite ca „suma zero”, ceea ce înseamnă că ceea ce o parte câștigă, cealaltă pierde și invers. Resursele sunt distribuite, iar costul total rămâne neschimbat.
  3. Poziții grele: Părțile tind să ia poziții dure, iar negocierile pot deveni uneori mai contradictorii, deoarece fiecare parte încearcă să-și maximizeze propriul beneficiu.
  4. Tactici de negociere: Tacticile de negociere sunt adesea folosite pentru a obține părților cele mai bune condiții. Aceasta poate include concesii, compromisuri și alte strategii menite să obțină condiții favorabile.

Un exemplu de negociere distributivă ar fi o situație în care două companii negociază un preț Vânzări de produse sau servicii. Fiecare parte caută să obțină cel mai mare preț posibil (sau profit maxim) în timp ce satisface cerințele minime ale celeilalte părți.

Ce sunt negocierile distributive?

Există mai multe situații în lumea afacerilor în care partenerii trebuie să împartă resursele pe care le au împărtășite înainte sau pe care le-au câștigat în afaceri. Scopul fiecărei părți este de a obține cota maximă. Astfel, apar conflicte între părțile implicate în licitațiile de distribuție. Din această cauză, negocierile de distribuție mai sunt numite și „negocierea de câștig-câștig”, „cereri de valoare” sau „negocierea cu sumă zero”.

Necesitatea unei licitații de distribuție apare atunci când o resursă este într-o cantitate fixă ​​și nu există posibilitatea extinderii acesteia. Negocierea distributivă este ca împărțirea unei plăcinte sau tăierea unei plăcinte. CU puncte de vedere afaceri, licitarea distribuitorilor este folosită în primul rând pentru a rezolva probleme precum prețul și banii. În timpul procesului de negociere, ambele părți intenționează să convingă cealaltă parte să aleagă o cale care să fie benefică pentru ei.

Cum să găsești un nume grozav pentru compania ta

Cu toate acestea, procesul de negociere este complicat și mai mult de punctul de rezervare al fiecărui individ care participă la negocieri. Punctul de rezervare poate fi văzut ca cel mai puțin favorabil punct pentru ca fiecare persoană să accepte acordul sau termenii negocierii. Negocieri distributive

Astfel, fiecare parte implicată într-o tranzacție încearcă să-și dea seama de punctele de rezervare ale celorlalte, astfel încât să poată trimite o afacere care este cea mai apropiată de punctul de rezervare al celeilalte părți. Astfel, se asigură și că nu se depărtează prea mult de punctul de rezervare al inamicului. Procesul de alocare a tranzacțiilor se încheie cu o parte care acceptă pierderea și cealaltă parte primind beneficiul tranzacției.

Importanța negocierilor comerciale. Negocieri distributive

În lumea afacerilor, alianțele și disocierile au loc frecvent. În ambele scenarii, fiecare partener intenționează să obțină maximum de beneficii din tranzacție. Când oamenii intră într-un parteneriat, sunt plini de speranță și plănuiesc să profite la maximum de uniune. Cu toate acestea, atunci când apare dezbinarea, lucrurile merg prost și fiecare parte se asigură că nu suferă pierderi. Dar nu toate părțile pot oferi beneficii, iar pierderea unuia este inevitabilă.

Negocierile distributive sunt de mare importanță în lumea afacerilor. Unele probleme nu pot fi rezolvate fără utilizarea licitațiilor de distribuție. Una dintre ele este alocarea resurselor. Prin negocieri comerciale au loc negocieri între părțile implicate. Fiecare parte implicată în procesul de distribuție încearcă să învețe așteptările celorlalte părți și încearcă să negocieze pe baza acestor informații. Prin negocieri de distribuție, chiar dacă nu pot distribui resursele în mod egal. Dar se pot asigura că fiecare primește ceea ce își dorește cel mai mult. În acest fel, chiar dacă o parte primește o cotă mai mică din procesul de distribuție, va fi mulțumit de distribuție, deoarece va obține ceea ce își dorește.

Dezavantajele negocierilor distributive

Dezavantaje.

Dezavantajele negocierii de distribuție În ciuda faptului că negocierea de distribuție a fost folosită de mult timp în sfera afacerilor, aceasta nu este încă lipsită de dezavantaje. Mai jos sunt enumerate câteva dezavantaje ale potrivirii alocării, care o fac o alegere proastă în scopul alocării.

    1. Negocierea distributivă nu este necesară. De bază principiul negocierii pentru distribuirea veniturilor este că întotdeauna va exista o situație în care pierzi. Dacă o parte câștigă, cealaltă parte este obligată să piardă. În licitația de distribuție, se presupune că nu există posibilitatea de a crește plăcinta. Cu toate acestea, nu este. Dacă partenerii doresc, pot extinde plăcinta. Ei se pot asigura că toate părțile implicate în procesul de distribuție primesc o cotă egală. Metoda negocierii distributive poate fi înlocuită cu negocierea integrativă. Deci, conflictele pot fi împărtășite prin cooperare. Negocieri distributive
    2. Un alt dezavantaj al negocierilor comerciale este că pot încuraja părțile să acționeze în mod distructiv. Relația dintre părți are de suferit deoarece ambele părți se concentrează prea mult pe diferențele lor, mai degrabă decât să depună eforturi pentru a ajunge la soluții reciproce.

Avantajele comerțului de distribuție

Negocierea distributivă este benefică doar în situațiile în care beneficiile nu sunt împărțite de toată lumea. Folosind negocierea distributivă, fiecare parte poate avea încredere că va primi beneficiul maxim din negocieri.

Un exemplu de negociere de distribuție.

Exemplu de negociere de distribuție

      • Primul exemplu de negociere distributivă este atunci când o persoană încearcă să cumpere o mașină. Există două părți implicate în această tranzacție: vânzătorul și cumpărătorul. Ambele părți intenționează să obțină maximum de beneficii de pe urma înțelegerii.

Vânzătorul dorește să vândă mașina la cel mai mare preț posibil, iar cumpărătorul dorește să plătească cât mai puțin. Negocierile care au loc între ambele părți sunt un exemplu potrivit de negociere distribuțională. Pentru că ambele părți sunt mai puțin probabil să facă afaceri una cu cealaltă în viitor. Prin urmare, nu ar trebui să vă fie frică să vă distrugeți relația.

Negocieri distributive

Prin urmare, ambele părți negociază pentru a obține cea mai bună ofertă. În cele din urmă, o parte primește partea mai bună a înțelegerii. Fie vânzătorul vinde mașina la un preț bun, fie cumpărătorul reușește să obțină o ofertă mai bună pentru ea.

      • Conceptul de negocieri distributive este adesea aplicat și în vânzările imobiliare. Tranzacția are loc între cumpărătorul proprietății și brokerul imobiliar. Un broker imobiliar determină prețul unei proprietăți pe baza diferitelor caracteristici, cum ar fi locația proprietății și valoarea de piață a acesteia.

În acest caz, brokerul intenționează să vândă proprietatea la cel mai mare preț posibil. În acest caz, cumpărătorul încearcă să obțină cel mai mic preț posibil pentru proprietate. În acest scenariu, negocierea integrativă nu va funcționa, deoarece nu se poate face nimic pentru a se asigura că ambele părți se pot bucura de o situație de câștig-câștig. Astfel, conceptul de negociere distributivă este aplicat pentru a deconta tranzacția dintre ambele părți. În final, o parte va beneficia de pe urma acordului, în timp ce cealaltă se va confrunta cu pierderi.
Negocierea de distribuție este utilă atunci când cumpărați astfel de active, cum ar fi mașini, mașini, imobiliare. Prețul unor astfel de active este negociabil, iar partea care știe să negocieze obține o afacere mai bună.

Producție

Negocierea distributivă este procesul de negociere care are loc între părțile implicate în procesul de partajare a resurselor. Prin negocieri distributive, fiecare parte încearcă să obțină maximum de beneficii de pe urma negocierilor. Cu toate acestea, negocierea integrativă este o alegere mai bună decât negocierea distributivă ca în negocierea integrativă; părțile depun eforturi pentru a se asigura că toată lumea primește beneficii egale din distribuire.

 АЗБУКА

Conflicte - cum să le gestionăm și pași pentru a le rezolva?

Întrebări frecvente (FAQ). Negocieri distributive

  1. Ce sunt negocierile distributive?

    • Raspuns: Negocierea distributivă este un tip de negociere în care părțile încearcă să aloce resurse limitate, cum ar fi bani, timp sau alte bunuri de valoare.
  2. Care sunt principiile de bază care stau la baza negocierilor distributive?

    • Raspuns: Principiile includ maximizarea beneficiului personal, adaptarea la schimbările din timpul negocierilor, persuasiunea și protejarea intereselor cuiva.
  3. Cum să vă pregătiți corect pentru negocierile de distribuție?

    • Raspuns: Pregătește-te să analizezi valorile și interesele celeilalte părți, să-ți stabilești prioritățile și să dezvolți strategii de persuasiune și argumentare.
  4. Care sunt unele greșeli comune pe care le fac oamenii în negocierile de distribuție?

    • Raspuns: Greșelile includ să nu se pregătească suficient, să cedeze prea repede, să nu folosești suficient informații și înțelegerea greșită a poziției celeilalte părți.
  5. Negocieri distributive. Ce este BATNA și de ce este important?

    • Raspuns: BATNA (Best Alternative to a Negotiated Agreement) este cea mai bună alternativă la un acord care poate fi obținută dacă negocierile eșuează. Este important să ai un BATNA puternic pentru a-ți consolida poziția.
  6. Negocieri distributive. Cum se stabilește poziția de pornire?

    • Raspuns: Poziția de start ar trebui să fie ambițioasă, dar bazată pe date reale. Luați în considerare obiectivele și interesele, nu doar rezultatul dorit.
  7. Cum se rezolvă conflictele în negocierile de distribuție?

    • Raspuns: Utilizați strategii constructive de rezolvare a conflictelor, cum ar fi căutarea unui compromis, luarea în considerare a intereselor părților, analizarea alternativelor și utilizarea unei terțe părți.
  8. Negocieri distributive. Ce metode de influență pot fi folosite?

    • Raspuns: Tehnicile includ persuasiunea, furnizarea de informații suplimentare, crearea de amenințări și influențarea emoțiilor.
  9. Cum să evitați un blocaj în negocierile de distribuție?

    • Raspuns: Încercați să creați o atmosferă de cooperare, clarificați interesele și nevoile părților, căutați opțiuni care pot satisface ambele părți.
  10. Cum se evaluează succesul negocierilor de distribuție?

    • Raspuns: Evaluarea succesului include compararea rezultatului obtinut cu pozitia initiala, tinand cont de calitatea relatiei si de nivelul de satisfactie al partilor.