Una urganizazione informale hè definita cum'è una reta di relazioni suciali è persunali chì si trovanu in un ambiente di travagliu. Hè un fattu chì l'urganizazione informale coexiste cù l'urganizazione formale è di solitu nasce per predeterminazione. Ancu s'è i principii formali ùn li liganu micca, sò sempre cunsiderati parte integrante di l'urganizazione formale.
Urganizazione di u Prughjettu - Definizione, Tipi è Diagramma
E caratteristiche di una urganizazione informale sò i seguenti:
- Hè creatu basatu annantu à a cultura cumuna, religione, lingua, prublemi, gustu, etc.
- L'urganizazione informale hè influenzata da i gusti, i dislikes, l'emozioni è i capricci di e persone
- Hè flexible, micca pianificatu, è creatu senza l'appruvazioni di una figura d'autorità.
- L'urganizazione informale hè faciule da capisce è spiegà
- A furmazione di una urganizazione informale hè un prucessu naturali, micca basatu nantu à e regule o prucedure.
- In una urganizazione informale ùn ci sò micca relazioni stabilite o definite; hè spessu spontanea
- Finalmente dui o più di duie persone ponu formate una urganizazione informale
- L'appartenenza hè vuluntaria in una urganizazione informale Organizazione informale.
- Pudete unisce à più di un gruppu informale à u stessu tempu
Chì sò i barrieri psicologichi?
Funzioni di una urganizazione informale
E funzioni principali di una urganizazione informale sò i seguenti:
-
Separate i valori suciali è culturali
Membru di i valori informali di l'urganizazione generale specifica di u hold, cum'è vicinu à u core. L'interazzione di ogni ghjornu riafirmanu questi valori è aiutanu à mantene l'integrità è l'unità di i membri di u gruppu. E persone in una urganizazione informale ponu parlà liberamente, sparte sicreti, scherzendu, manghjà in un ambiente amichevule è furnisce un sustegnu incondizionatu senza ghjudiziu. Questu aumenta u sensu di valore, chì aumenta l'autosatisfazione è l'autoestima persunale. A funzione hè di sparghje i valori culturali è suciali è unisce tutti i so membri cù un filu cumuni. Questi valori ponu furnisce un statutu suciale è una grande satisfaczione à i so membri chì ùn ponu micca ottenevule per sè stessu in una urganizazione formale.
-
Organizazione informale. Pruposta di gestione suciale
A funzione hè di furnisce u cuntrollu suciale regulendu è influenzendu u cumpurtamentu chì esiste in u gruppu è fora di l'urganizazione.
-
Promuove a cumunicazione .
A funzione hè di sviluppà un canali di cumunicazione sicuru chì hè assai più veloce di u so omu, l'urganizazione ufficiale. Informa tutti i membri via sistema efficace di azzioni di gestione o qualsiasi altra notizia impurtante. Hè vistu chì i gestori utilizanu qualchì volta u canali di cumunicazione per sparghje o trasmette infurmazioni specifiche à i so impiegati in un ambiente informale.
Definizione di Depreciation - Esempii, Tipi
Peculiarità. Organizazione informale.
-
Organizazione informale. Struttura non pianificata
A struttura organizzativa informale ùn hè micca pre-pianificata perchè emerge da l'interazzione formale per sè stessu. A ghjente discute e credenze, l'attitudini è l'interessi è sviluppanu scopi è obiettivi chì sò assai diffirenti da l'urganizazione formale. Queste relazioni creanu una urganizazione informale. Hè per quessa chì si dice spessu chì l'urganizazione formale è informale esistenu fiancu à fiancu, cum'è dui lati di a stessa munita. Organizazione informale.
-
Mancanza di struttura formale.
Una altra caratteristica hè chì ùn hà micca specificu o formale struttura è ùn pò micca esse affissatu in l'urganisazione struttura. L'interessi è i piace cambianu, è questu cambia l'equazioni di relazione. Ùn ci hè micca figure d'autorità di livellu più bassu o più altu, è a ghjente pò cumunicà in una manera diagonale, horizontale è verticale.
A cumunicazione informale .
Hà un sistema di cumunicazione aperta chì ùn aderisce micca à una catena di cummandu. A so caratteristica significativa hè chì, ancu s'ellu funziona fiancu à fiancu cù i canali ufficiali, hè assai più veloce chè in quantu à a distribuzione di nutizie è cugliera infurmazione. U flussu di cumunicazione pò sparghje in tutta l'urganizazione in ogni direzzione in diagonale, verticalmente è horizontale è unisce persone simili.
-
Organizazione informale. I bisogni suciali
Una altra caratteristica di l'urganizazione informale hè a satisfaczione di i bisogni persunali è suciali di e persone. Spartenu pinsamenti è sentimenti cumuni, è i so bisogni suciali è individuali per l'amore è l'amicizia sò affidati in una urganizazione informale.
-
I dirigenti informali .
L'elezzione di i dirigenti hè un prucessu informale realizatu da i membri. Hanu una forte influenza nantu à l'attività di u gruppu è anu una parolla in scopi formali, chì ponu esse pusitivi o negativi, secondu e circustanze.
-
Nisuna durata fissa di sughjornu.
Una di e caratteristiche impurtanti di una urganizazione informale hè chì u so mandatu ùn hè micca fissu. Hè ghjuntu perchè a ghjente a dumandava è pò esse dissoluta à a dumanda di u populu. U fattu impurtante hè chì ùn hà micca bisognu di alcuna prucedura legale per quessa pò esse terminata senza ritardu
- Organizazione informale. A perspettiva hè assai impurtante
In una urganizazione informale, e persone tendenu à interagisce cù e persone cù quale anu una cunnessione còmoda è ponu cumunicà. E funzioni, i tituli è e rispunsabilità ùn anu micca influenza, ma ciò chì importa hè a vista persunale è i preghjudizii. Una caratteristica necessaria di l'urganizazione informale hè chì i punti di vista religiosi, culturali, pulitichi è suciale ghjucanu un rolu vitale in questi tipi di gruppi.
- Nisuna regula è regulazione .
Ùn hà micca un settore specificu di regule è regulamenti per dà guida à i so membri, postu chì ponu esse facilmente cambiati secondu e circustanze in ogni puntu di u tempu. Organizazione informale.
-
Ùn pò micca pruibisce l'esistenza di una urganizazione informale
I dirigenti ùn ponu impedisce l'esistenza o a furmazione di una urganizazione informale. L'unicu ciò ch'elli ponu fà hè di regulà. Ancu a regulazione di una urganizazione informale hè impurtante perchè pò avè un impattu nantu à a morale è a produtividade di quelli implicati.
Vantaghji. Organizazione informale.
I vantaghji di l'urganizazione informale sò i seguenti:
- Soddisfa i bisogni suciali . Una urganizazione informale pò suddisfà i bisogni suciali di l'impiegati in una impresa perchè prumove un sensu di appartenenza. Piglia in contu i valori è i sentimenti per integrà ogni membru in i so ranchi.
- Comunicazione più veloce Una urganizazione informale hà un canale di cumunicazione veloce è veloce chì pò sparghje ogni nutizia in un cortu periodu di tempu.
- sistema di travagliu efficace - l'urganisazioni informali si combina bè cù l'urganisazioni formali per fà u sistema più efficiente. E relazioni informali sò flessibili è spontanee, per quessa ponu risolve i prublemi chì l'urganisazioni formali ùn ponu micca risolve. Questu crea una situazione dinamica induve u sistema funziona megliu è più efficace
Organizazione informale. Aumentu di a produtividade
L'urganizazione informale hà un impattu pusitivu chì porta à a produtividade aumentata.
-
Pratiche di gestione mejorate.
Unu di i vantaghji di l'urganisazioni informali hè chì incuraghjenu i gestori à urganizà, cuntrullà è pianificà in modu prufessiunale. Questu porta à pratiche di gestione megliu
-
Esegue compiti urganisazione
Una urganizazione informale pò cumpensà e limitazioni chì derivanu da a struttura formale è cusì ponu rializà cù successu l'ugettivi organizzativi
-
Organizazione informale. A satisfaczione di u travagliu
L'urganizazione informale furnisce a sicurezza emotiva per i travagliadori. Sentindu prisente è appartene à un spaziu caldu aiuta à a satisfaczione di u travagliu. Questu reduce turnover di u persunale è aumenta a retenzioni di l'impiegati.
-
Facilità a carica di travagliu di a gestione.
Quandu a gestione hà fiducia in l'urganizazione informale, diventa flexible è disposta à delegate. Ancu ùn anu micca bisognu di microgestione ogni attività è questu in fine facilita u travagliu di a gestione
-
Riempia a lacuna in e capacità di gestione
Se l'urganizazione informale hà qualchì dubbiu annantu à l'abilità di u manager, allora serà pronta à riempie i lacune. In casu ch'ellu hè debule in a gestione, i membri di u gruppu informale offrenu suggerimenti efficaci per correggerà i so piani difettu. Organizazione informale.
-
Organizazione informale. Valvule di sicurità
L'urganisazione informale hè cunsiderata cum'è una valvula di salvezza per l'esplosioni emotive è i frustrazioni, postu chì i participanti anu l'uppurtunità di sparte è di discussione di i so dilemmi è prublemi in un ambiente amichevule.
-
Pianificazione attenta
I gestori sanu chì i membri di l'urganisazione informale monitoranu e so attività, è per quessa chì faci piani attenti studiendu i so vantaghji è svantaghji. Ùn pruvate micca di abusà di i so putenzi è creanu azzioni assurde è pulitiche chì pruvucanu dannusu à l'urganizazione.
shortcomings
- Organizazione informale. Resistenza à cambià
Hè impussibile di fà cambiamenti in l'impresa si l'urganizazione informale ùn hè micca in u so favore. Questu ultimamente limita a crescita di quella impresa è rallenta u prugressu.
-
Mancanza di specializazione.
Un altru svantaghju di l'urganisazione informale hè chì u travagliu hè basatu annantu à relazioni piuttostu cà a divisione di u travagliu è per quessa ùn ci hè micca specializazione in tali urganisazioni.
-
Organizazione informale. Crea rumuri.
Hè vistu chì l'urganizazione informale hè spessu implicata in a diffusione di rumuri chì ponu esse contru à l'interessi di a cumpagnia. Questi rumuri sò spessu imprecisi, distorti è distruttivi, sparghje a misinformazione trà i membri è portanu à l'ostilità, l'ansietà è a cunfusione.
-
Organizazione informale. Motivi di insubordinazione
Una urganizazione informale spessu incuragisce l'impiegati à agisce contr'à e prucedure è e pulitiche di l'urganizazione. Limita l'output, incoraggia l'azzione micca autorizata è provoca disubbidienza. Organizazione informale.
-
Puntu di cuntrollu per e persone competenti
Face à l'impiegati riluttanti è riluttanti à agisce indipindente o creativamente. Questu hè perchè anu a paura di perde l'appruvazioni di u gruppu. Questu hè un puntu di cuntrollu per e persone chì sò cumpetenti, postu chì l'altri ùn permettenu micca di truvà u so modu in u labirintu
Costi operativi elevati.
Un'urganizazione informale incuraghjenu a piccula conversazione è i scherzi trà i membri, chì significa tempu perdu è alti costi operativi.
- Mala motivazione. Una urganizazione informale hà un livellu bassu di satisfaczione, è hè per quessa chì hà una poca motivazione. E persone cumpetenti ùn ponu micca truvà a satisfaczione di u travagliu attuale in questu ambiente
- Fonte di cunflittu - L'urganizazione informale hè spessu vista da parechji cum'è una fonte di cunflittu in a cumpagnia. Organizazione informale.
- Porta à cunflitti - L'urganizazione informale porta à cunflitti intergruppi è interpersonali è interferiscenu cù u travagliu urganisazione
- I gestori ùn ponu micca esercitassi u cuntrollu - Perchè e regule formali ùn anu micca ubligatoriu di l'impiegati, ùn sò micca obligati di seguità l'ordine di u manager. Cusì, questu hè un svantaghju per u manager, postu chì ùn pò micca esse un cuntrollu propiu
- Cunflittu di rolu. L'urganizazione informale sviluppa è incuraghjenu i cunflitti di rolu è l'attitudini negativi in a struttura organizzativa.
- Enfasi nantu à l'interessu persunale. Una urganizazione informale hè di a satisfaczione è l'interessu di tutti, micca l'interessi è u benessiri di a cumpagnia.
Часто задаваемые вопросы
-
Cosa hè una urganizazione informale?
- Risposta: Hè una reta di relazioni formate trà e persone fora di i limiti formali di una urganizazione o struttura. Hè basatu nantu à cunnessione persunale, interessi cumuni è interazzione.
-
Cume l'urganisazioni informali sò diffirenti di l'urganisazioni formali?
- Risposta: L'urganisazioni furmali anu una struttura chjara, gerarchia è scopi, mentri l'urganisazioni informali si formanu naturalmente per mezu di relazioni persunali è interazzione.
-
Chì sò qualchi esempi?
- Risposta: Esempii include circles d'amicizia, club di hobby, rete di spartera d'infurmazioni, cumunità create in rete suciali, è gruppi cù interessi cumuni.
-
Cumu affettanu l'affari?
- Risposta: Puderanu prumove a cumunicazione, u sparte di cunniscenze, una motivazione aumentata di l'impiegati è una cultura organizzativa positiva.
-
Chì benefici ponu l'urganisazioni informali purtà à l'educazione?
- Risposta: In i cuntesti educativi, i gruppi informali ponu facilità a spartera di cunniscenza, l'assistenza mutuale, i prughjetti cumuni è a furmazione di una cumunità di apprendimentu.
-
Cumu creà una urganizazione informale efficace in un affari?
- Risposta: Hè impurtante per incuragisce l'apertura, u scambiu d'idee, a rete, è furnisce l'opportunità per l'impiegati per interagisce fora di strutture formali.
-
L'urganisazioni informali ponu esse in u spaziu virtuale?
- Risposta: Iè, cù u sviluppu di a tecnulugia, l'urganisazione informale ponu esiste in l'ambiente in linea, cumprese cumunità virtuale, fori, chat room è rete suciale.
-
L'urganisazioni informali ponu influenzà a decisione in una urganizazione?
- Risposta: Iè, i gruppi informali ponu influenzallu per mezu di e so cunnessione, rete è interazzione, influenzendu a decisione è l'atmosfera generale in l'urganizazione.
-
Chì sfide ponu esse quandu si gestisce l'urganisazioni informali?
- Risposta: I sfidi ponu include inestabilità, scopi pocu chjaru, potenziale di cunflittu, è a necessità di gestisce a dinamica di u gruppu.
-
Cumu participà à l'urganisazioni informali per u sviluppu persunale è prufessiunale?
- Risposta: A participazione pò include truvà gruppi di interessu, uniscendu cumunità cù scopi cumuni, participà attivamente à l'attività, è sparte cunniscenze è sperienze.
Dejene un commentu