Efectul bumerang - Definiție, teorie și exemple

Efectul bumerang este un fenomen în care o încercare de a influența un anumit grup de oameni sau un individ provoacă o reacție opusă celei așteptate. Cu alte cuvinte, acesta este un răspuns invers, atunci când o încercare de a influența duce la efectul opus decât cel planificat sau dorit.

Exemple de efect de bumerang pot fi găsite într-o varietate de domenii, inclusiv științe sociale, marketing, politică și relații interpersonale. În contextul schimbărilor sociale sau al campaniilor de opinie publică, de exemplu, încercarea de a convinge oamenii de ceva poate provoca o reacție opusă, întărindu-le convingerile originale.

Efectul bumerang este important de luat în considerare atunci când se dezvoltă strategii de comunicare, se influențează opinia publică și se formulează politici, deoarece încercările nereușite pot provoca reacții nedorite.

Ce este efectul bumerang?

Definiție: Efectul bumerang este definit ca o schimbare de atitudine opusă a ceea ce s-a intenționat și este asociat cu „teoria reactivității psihologice”, care afirmă că atunci când libertatea unei persoane este limitată într-un fel sau altul, în majoritatea cazurilor dă naștere la un „ efectul bumerang al anti-conformismului”, în care oamenii acționează pentru a-ți proteja propriul sentiment de libertate.

Efectul bumerang apare în diverse contexte ale științei psihologice, comportamentului politic și alte experimente sau fenomene sociale în care utilizarea unui mesaj persuasiv pentru a încerca schimbarea atitudinii este văzută ca un obstacol în calea libertății umane.

Prin urmare, datorită efectului de bumerang, rezultatul credinței nu numai că merge împotriva a ceea ce a fost intenționat, dar poate și agrava persoana și o poate determina să ia o poziție contradictorie.

Detectarea efectelor bumerangului.

În 1953, Hovland, Janis și Kelly au recunoscut și au numit acest efect de bumerang.

În plus, au oferit și anumite condiții în care efectul pare mai evident:

În cazul în care orice sursă negativă este combinată sau combinată cu argumente care par slabe

1. În cazul excitării emoționale necruțătoare sau uneori, agresivitatea este cauzată de constrângere sau persuasiune.
2. În cazul în care performanța nu este suficient de clară sau pare slabă. Acest lucru îi face pe destinatari să creadă că comunicatorii caută o altă poziție pentru a-i convinge, în locul intenției efective a comunicatorilor.
3. În cazul în care cunoștințele destinatarilor despre norme sau reguli se acumulează în timpul comunicării. Acest lucru le sporește și consistența.
4. În cazul în care propriul grup al beneficiarului experimentează un sentiment de pedeapsă socială sau vinovăție din cauza inconsecvenței cu grupul.
5. În cazul în care poziția destinatarului este departe de poziția comunicatorului. Acest lucru duce la un efect de „contrast” și, de asemenea, se îmbunătățește lor comportament real și real.

Teoria reacției psihologice. Efectul bumerang

Inițiatorul teoriei reactanței psihologice a fost Jack Brehm în 1966.

Brehm și Sensenig au aplicat mai târziu această teorie împreună în interpretarea lor a efectului bumerang. Ei au demonstrat că reacțiile psihologice ale oamenilor vor apărea atunci când simt sau cred că libertatea lor de a lua atitudine în probleme de comportament este limitată. Drept urmare, acești oameni vor încerca să-și recapete libertatea pierdută.

Micul experiment al lui Brem

Brehm a experimentat cu niște studenți pentru a demonstra implicațiile teoriei reactanței psihologice. Le-a cerut să scrie un eseu în sprijinul a cinci numere. De asemenea, i-a determinat pe unii studenți să creadă că eseurile pe care le-au scris ar putea influența deciziile luate cu privire la aceste probleme.

În consecință, unii dintre aceștia au considerat că preferința lor va fi luată în considerare în sprijinul deciziei privind latura pentru care vor scrie pe primul număr. Astfel, s-a produs o schimbare de atitudine față de poziția de preferință. Pe de altă parte, cei care erau îngrijorați să-și piardă libertatea au pășit spre poziția pe care comunicatorul (adică Brem) o aranjase pentru ei. Efectul bumerang

Din experiment, Brehm a tras următoarele concluzii:

1. Când libertatea oamenilor este în joc, motivația lor crește pentru a recâștiga acea libertate.
2. Cu cât este mai mult implicată o amenințare la adresa libertății, cu atât este mai mare tendința de a restabili această libertate.
3. Când libertatea este restabilită, ea se poate îndepărta de poziția comportamentală a oamenilor de la poziția pe care alții au impus-o.

Analiza teoriei disonanței cognitive. Efectul bumerang

O altă teorie legată de efectul bumerang este teoria cognitivă disonanță de Leon Festinger. El a fost înclinat să analizeze progresul cercetării psihologiei sociale în anii 1960.

Nu sa limitat doar la prezicerea influenței percepute, ci a inclus toate diferitele subdomenii ale cercetării psihologice.

Oamenii au un impuls intern de a menține toate relațiile și comportamentul lor în armonie și de a evita disonanța sau dizarmonia, care este înțeleasă ca principiu al consistenței cognitive. Dar atunci când există o discrepanță între atitudini sau comportament (disonanță), este important să schimbați ceva pentru a elimina disonanța.

În consecință, disonanța cognitivă este folosită pentru a descrie disconfortul mental pe care îl experimentăm atunci când avem de-a face cu două atitudini, credințe sau valori conflictuale. El încearcă să descrie că oamenii aflați într-o stare de disonanță cognitivă aleg să ia măsuri care îi ajută să reducă gradul de disonanță.

Un exemplu comun ar fi dacă o persoană fumează (comportament) și, în același timp, știe că fumatul este principala cauză a cancerului (cogniție), aceasta va fi într-o stare de disonanță cognitivă. De asemenea, ajută la prezicerea atât a efectelor intenționate, cât și a celor neintenționate ale persuasiunii asupra schimbării atitudinii.

Exemple. Efectul bumerang

Nu numai în psihologia socială și în presa academică, dar există și câteva domenii împrăștiate ici și colo unde se poate observa efectul bumerang -

1. Mediu. Efectul bumerang

În ecosistem, puteți vedea câteva rezultate ale inițiativelor de schimbare care sunt în afara controlului dezvoltatorilor lor, ceea ce poate fi numit efectul bumerang. De exemplu-

• DDT a fost introdus ca pesticid. Mai târziu a început să afecteze păsările prin colectarea de substanțe chimice în corpul lor. Astfel, a atacat grav sistemul reproducător al păsărilor, pe lângă faptul că le-a ucis.
• Coșurile de fum au fost construite pentru a reduce poluarea aerului în zonele populate. Dar au început să mute acești poluanți la niveluri mai înalte. Și acest lucru a dus la ploi acide în toată lumea.

2. Marketingul social

В marketingul social, atunci când o persoană încearcă să schimbe atitudinea unui potențial cumpărător față de un articol, potențialul cumpărător răspunde cu un răspuns dur și uneori opus.

3. Statul și securitatea umană. Efectul bumerang

Efectul bumerang poate fi observat în domeniul securității naționale și umane. Atunci când accentul se îndreaptă în întregime asupra unui aspect al securității, și acesta, bazat pe consum sau daune cauzate altuia, pare să fie obiective și pretexte prost echilibrate pentru transformarea mediului de securitate. De acum înainte, atenția ar trebui împărțită în mod egal între ambele tipuri de apărare.

4. Ideologii politice

A fost întreprins un mic experiment pentru a înțelege ideologia politică a oamenilor. S-au citit articole de știri false acolo. Mesajele conțineau și o declarație a politicianului care induce în eroare. În plus, unii dintre ei au avut astfel de declarații cu amendamente ulterior.

Drept urmare, grupul vizat de articolele false, corecțiile după informații incorecte, în cele mai multe cazuri nu au putut ajuta la reducerea concepțiilor lor greșite anterioare. În plus, aceste corecții au făcut ca aceștia să creadă mai multe informații inexacte.

5. Comportament de ajutor. Efectul bumerang

Cercetările din presa academică au arătat că anumiți factori tind să-i determine pe oameni să ajute, ceea ce îi poate face să fie reticenți în a ajuta în continuare. Există trei forme asociate cu acest efect de bumerang:

• Unii oameni devin sceptici și îngrijorați când văd că apar prea multe cereri în limbajul ajutorului și de aici începe neîncrederea lor.
• Atunci când libertatea unor oameni este în joc, aceștia ar răspunde declarându-se neputincioși sau acționând contrar încercărilor de influență socială.
• Unii oameni își compromit punctele forte interne acceptând influența externă.

FAQ. Efectul bumerang.

1. Ce este efectul bumerang?

   • Efectul bumerang este un fenomen în care o încercare de a influența un anumit grup de oameni sau un individ provoacă o reacție opusă celei așteptate.

2. Care este un exemplu de efect de bumerang în viața de zi cu zi?

   • De exemplu, dacă cineva încearcă să-l convingă pe altul să-și schimbe părerea cu privire la o anumită problemă și, în loc să fie de acord, persoana își întărește originalul Punct de vedere.

3. Ce cauzează efectul bumerang?

   • Motivele pot fi variate, inclusiv protejarea propriei opinii, reacționarea la încercările de manipulare sau pur și simplu nedorirea de a fi influențat de alții.

4. Cum se manifestă efectul bumerang în rețelele sociale?

   • În rețelele sociale, de exemplu, încercările de a convinge oamenii de ceva pot provoca o reacție, exprimată într-o apărare mai puternică a opiniei lor sau chiar în opoziție activă.

5. Efectul bumerang poate fi pozitiv?

   • Da, în unele cazuri efectul bumerang poate duce la întărirea unui comportament sau credință pozitivă, mai ales dacă încercarea de influență a fost constructivă și susținătoare a propriilor valori ale individului.

6. Cum să eviți efectul bumerang în comunicare?

   • Este important să fii atent la sentimentele și convingerile altor oameni, să eviți metodele agresive de influență și să te străduiești pentru un schimb constructiv de opinii.

7. Cum afectează efectul bumerang marketingul?

   • În marketing, încercările nereușite de publicitate sau manipulare pot provoca reacții negative din partea consumatorilor, ducând la deteriorarea reputației mărcii.

8. Pot eforturile educaționale să provoace un efect de bumerang?

   • Da, în contexte educaționale, încercările eșuate de convingere pot determina elevii să reacționeze, mai ales dacă simt că sunt predați sau manipulați.

9. Cum să țineți cont de efectul bumerang în comunicare?

   • Este important să fii deschis la opiniile celorlalți, să eviți presiunea și să lupți pentru înțelegere reciprocă, mai degrabă decât constrângere.

10. Cum să folosiți efectul bumerang în scopuri pozitive?

    • Utilizările pozitive ale efectului bumerang pot include sprijinirea schimbării pozitive, motivarea faptelor bune sau consolidarea convingerilor constructive.

Efectul bumerang este un aspect important în înțelegerea comunicării și influențarea oamenilor. Ținând-o în considerare atunci când interacționați, puteți comunica mai eficient și puteți evita feedback-ul nedorit.